Phedra de Racine

[Location: David's computer

Type: Microsoft Word Document

Created: 27 iunie 2007 13:49:00]


Phedra de Racine
Racine – inlaturarea detaliilor inutile, simplitate, accent pus pe esente, claritate, forta ratiunii
Phedra
Phedra il iubste pe Hipolit, Tezeu lipsise mult timp de acasa. Hipolit este indiferent iubirii ei, ba chiar scarbit. Tezeu se intoarce, Phedra se omorase, asa ca Tezeu cu ajutorul lui Neptun il distruge pe fiul lui, Hipolit, pe care il considera responsabil pt moartea sotiei lui.
Actul in sine=purificat prin tragedizarea sa, prin cuvant (moartea ui Tezeu – 3 versuri)
Geometrizare, lexicul=f sarac, simplu, repetitiv
Nu are didascalii, apar cate 2 persoaje/scena
Nu exista tirade de jelanie, sunt inlocuite cu discutii
Cuvantul SANGE apare cel mai des
EROS – sororal – in urma unei convietuiri indelungate, este legiferat de toti
-imediat – inzbucneste total, violent, a vedea=a iubi (Phedra il alunga pe Hipolit ca sa nu-l mai vada, deci iubeasca) si inseamna incompatibilitate
Dragostea si Ura - asemanatoare
Nu se stie nimic despre varsta eroilor, aspectul.

Barthes
Viata se desfasoara in interiorul casei (locul puterii), in exterior = desertul (haos)
Marea = visul de scapare
Anticamera = scena propriuzisa, spatiul vorbirii, in care se justifica eroul tragic
Tragedia sta in vorbire, nu in actiune
Usa dintre camera si anticamera = ispita activa
Moartea are loc in afara spatiului tragic, = iesirea din scena
Fuga este pt casta inferioara, ei indeamna eroii la fuga
Evenimentul = purificat prin vorba, care extrage esenta tragica din fapta
Eroul este claustrat in anticamera
Erou tragic = caustratul care nu poate iesi fara sa moara
Tatal = proprietar absolut, mama=ravnita, fratele=dusman, fiul=dilema (frica de tata vs dorinta de a-l distruge)