duminică, 8 februarie 2009

Teodor in varianta masculina



[Location: Andreea Verde's computer

Type: Microsoft Word 97-2003 Document

Created: 23 septembrie 2007 23:56:00]

Teodor in varianta masculina
The boy with no name
Universal trailer

Personaje:
Teo – slab, palid, par lins si rar, dat dupa ureche, ochi mari si caprui, sta cocosat (fiona apple- oh sailor)
Doru – solid, tuns scurt, brunet, are burta, bea multa bere, citeste libertatea – are abonament
Maria – jurnalist la un tabloid, inventeaza subiecte
Jean – o tipa care si-a facut operatie de schimbare de sex, este f ingrijit, ii place pop-artul, andy warhol, e la curent cu tendintele din moda, asculta jazz, fumeaza, ii plac ciresele, a fost infiat
(Travis – Selfish Jean)

teo si doru locuiesc impreuna si mai au nevoie de uncoleg de apartament. Maria e vecina lor. Jean e interesat sa-si gaseasca locuinta in bucuresti.unul din ei vrea sa plece in amsterdam.doru vrea sa invete sa cante la chitara.

Air - venus, run, another day
Pink martini – aspetta mi

spiritism

[Location: Andreea Verde's computer

Type: Microsoft Word 97-2003 Document

Created: 30 august 2007 22:06:00]

Keren Ann- beautiful day

Si Agatha Christie a mai facut asta..

Da ? A facut ?

Si Mircea Eliade…

Eliade ? Nu cred…

Eu asa am auzit…

My brightest diamond – We were sparkling

Ana are mereu dreptate

Ana are coloana vertebrala

Ana stie sa se distreze

Ana gateste bine

Ana e acida

Ana pune la punct pe toata lumea

Pe Ana nu o poti pupa in fund

Ana iti taie mereu macaroana

Ana a imbatranit.


Azi e sedinta de spiritism. De fapt, cred ca a inceput..

Masa rotunda, personae asezate in jurul ei. Semi obscuritate.

- Si…pe cine ati vrea sa chemam?
- Pe..Oana…
- Oana…Oana….Aveati o legatura destul de puternica cu aceasta oana…in copilarie se pare…
- Nu…Nu oana de la trei…oana-soacra-mea. Pe ea vreau sa o chem…
- Oana…Simt o prezenta in camera…Oana tu esti ?
- Se aude o bataie in masa..
- Soacra ta este aici…doresti sa ii pui vreo intrebare,.,,
- (timid) Nu stiu… Cum facea tocanita aia de ciuperci ? care era ingredientul secret ?

(pauza) bataie prelunga.
- Ar trebui sa ii pui intrebari la care sa raspunda cu da sau nu. Pentru da va bate o data in masa, pentru nu de doua ori…
-

Smell the gum

[Location: Andreea Verde's computer

Type: Microsoft Word 97-2003 Document

Created: 27 aprilie 2008 12:43:00]

Smell the gum
Smell your memories

(Amon tobin – marine machines)
Ez3kiel – another

Eu nu am incercat niciodata sa iti dau papucii, tu ai inteles gresit totul

Nu, eu vroiam doar sa ma misc, sa traiesc…sa mai fac si altceva

De fapt ma polictiseam..da ma cam plictiseam uneori..

Stii ceva? Maw plictiseam intruna, NONSTOP, fiecare minut ma..scotea din sarite. Ma enerva si ma plictisea. Vroiam ceva nou, da..

Ina: Ce naiba faci?
Jen: nimic..stau..tu?
Ina: Auzi bah tu vorbesti singura?
Jen; Nu..Nu mah, calmeaza-te. Era o inregistrare. Stii?
Ina: A, ma speriasem. Bine fata, hai ca io ma bag la culcare. Vezi sit u, nu mai face zgomot ca iar vine baba.

Jen deruleaza reportofonu. Caseta se prinde. Se aude scratchuit.

Jern: bagami-as..rahat..mergi, meeeeergi…

Scoate caseta

Intra baba.

Baba: cat e ceasul?

Jen: Nu stiu. Eu…eu plec acuma..

Baba; ce pleci acuma? Crezi ca clentii sta dupa tine? Proasta ce esti, trebuia sa fii acolo acu o ora. Asa am vorbit cu Adi..

Jen; Plec acum.

Baba o ia de mana.

Baba; daca iti inchipui ca esti de caput tau esti proasta, mai proasta decat credeam. Adica eu iti dau casa si masa si uite, bani, banii tot de la mine ti-I iei si ma freci pe la spate cu faze de0astea? Vezi ca-s cu ochii pe tien, nu ma prosteste una de …cati ani oi avea tu. Nici nu vreau sa stiu. Si imbricate sit u, ia-ti un sutien ceva mai cu burette, mai…ti dau bani degeaba?

Jen: Plec acuma..(iese)

Reportofon-piesa

[Location: Andreea Verde's computer

Type: Microsoft Word 97-2003 Document

Created: 4 aprilie 2005 22:30:00]

Intuneric. Pe fundal se aud sunete amestecate: rasete, oftaturi, planset de copil, soapte. Apoi se continua cu melodia Hare Krishna (Placebo). Lumina e difuza, diminuata ca intensitate. Se deschide cortina. Este adus un pat pe roti. Lumina isi mareste intensitatea. Pe pat sta o tipa turceste si se uita pe tavan. Se intinde. Se ridica din pat. Merge impleticit pana la masuta, isi pune un pahar cu apa pe care il varsa, se impiedica de masa si ramane pe jos. Vocile se aud tot mai tare. Se aude inregistrat pe reportofon : « Mi-e frica sa mai vorbesc. Mi-e frica sa mai vad ce vad si sa nu stiu daca chiar vad sau mi se pare ca vad. Asta e o inregistrare facuta azi, acum, pe un reportofon care se tot blocheaza. Mai conteaza data ? Conteaza ca-i acum. Si conteaza ca daca auzi asta inseamna ca nu mai sunt…sau ca am pierdut caseta, ceea ce nu-i cazul, pentru ca sunt extrem de atenta cu detaliile astea… »
Lumina se stinge. Pe fundal incepe sa se auda « Pure Morning » (Placebo). Lumina se aprinde din nou. Tipa e in pat. Se ridica in picioare.Isi pune castile la urechi si se ridica in picioare in pat. Apare maica-sa.

Mama
Io nu mai rezist in ritmul asta cu tine, fato ! Aseara iar ai ajuns tarziu, nu stiu unde umblii, nu stiu cu cine, nu stiu nici macar…

TIPA(ascultand muzica la casti)Lasa-ma, ti-am mai zis ca nu-ntelegi nimic niciodata… Si nu ma crezi niciodata, asa ca de ce sa-ti mai spun?

MAMATu nu te uiti la tine ? Arati rau, tre’ sa-ti faci analize, ceva… Nu-mi place deloc. Ai o viata dezordonata. Ce-o sa te faci tu in viata ?Zi-mi…

TIPAO sa fac ce-o sa-mi placa, nu ?... daca nu, ma duc la cules de cirese amare in Norvegia.. Hai gata... parca intarziai la serviciu…

MAMA
O sa-ti nenorocesti viata, asculta-ma pe mine.. Si nu mai…

TIPAMama gata !!!

MAMANici un gata !

[Ii suna mobilul tipei. Raspunde.]

TIPANeata mah ! Da… Acum un sfert de ora sau ceva..

MAMAVorbesc cu tine..

TIPAPa, mama… !

MAMATu ti-o faci cu mana ta…

[maica-sa iese]

TIPADa bey, tocmai a plecat mama. Da, vine diseara sau ceva.. Nu, nu ma duc. M-am certat cu el…ne-am despartit… Da, eu. Intotdeauna eu sunt de vina. Mnuu…nu m-am plictisit…adica…ma rog.. cam asa ceva.. Hai la mine. Acum !! Auzi, stai la 2 blocuri distanta si ti-e lene sa mergi… ? Hai… te-astept.

[mai face ceva intre timp]

[apare mike aducand corespondenta. Se uita prin ea, face misto de nu stiu ce carti postale, apoi vede o scrisoare. Tipa o deschide. E d la fostul ei prieten care se sinucisese. Mai spre final afla ca de fapt murise de supradoza, iar faza cu sinuciderea trebuia sa fie o farsa. Fumeaza cu mike si incepe sa vada chestii… faze gen metamorfoza combinate cu sunete si miscari ciudate. Cateva referiri la reportofon. De aici lucrurile incep sa fie vizualizate de public din perspectiva ei.]


[final simetric. Dupa o doza mult prea mare se duce la paharul de apa si cade. Se aude de pe reportofon « iar mi s-a blocat reportofonu’…s-a bloca… nu… s-a … nu vreau sa…sa … blo…s-a.. », in timp ce pe fundal pe perete sunt proiectacte poze cu diverse persoane si situatii din halucinatiile ei… tot mai repede si mai repede..pana cand totul se face negru.»]

cadre halucinante:
tipa sta in pat. Ridica cearsaful si incepe sa-l sfasie. Im prim-plan, personajele din mintea ei apuca alt cearsaf si il sfasie simultan, pe masura ce-si spun replicile.
cele doua personaje stau intinse pe jos, pe niste scaune rasturnate si vorbesc->moment calm al piesei. In momentele mai tensionate isi schimba brusc pozitia. Picioarele sunt ridicate spre sus si se misca ritmic.
Alt pasaj cu cearsaful. Referire la aparente si la faptul ca daca ar intra cineva in camera ar crede ca a ajuns la sanatoriu. „Daca toti oamenii s-ar imbraca intr-o zi in alb, pamantul ar deveni sanatoriu?” „Miresele au rochie alba fiindca-s nebune?” De ce sunt nebunii albi?”
Pasaj cu cerul. Cele doua personaje stau spate in spate si se uita in sus. Fredoneaza o melodie. O fredoneaza si Tipa.

Plumb

[Location: Andreea Verde's computer

Type: Microsoft Word 97-2003 Document

Created: 10 octombrie 2004 14:55:00]

ACT I

(inceput) “Dormeau adanc sicriele de plumb
Si flori de plumb si funerar vestmant –
Stam singur in cavou... si era vant...
Si scartaiau coroanele de plumb.”

Parfum de pene arse
Plans
A mai cazut un corb
Dorm pe scanduri ude
Ceata
Cutremur
Arghezi – Duhovniceasca („Aici nu mai sta nimeni
De douazeci de ani...
Eu sunt risipit prin spini si bolovani
Au murit si numarul din poarta
Si clopotul si lacatul si cheia.”)
Evreu, holocaust
Vibrau scantei de vis
Barbar canta femeia-aceea
Fum de tigara
Un vals de voaluri albe
Un mic pantof dintr-un parc
Cimitirul violet
A mea serenada s-a ratacit
Flanele verzi



ACT II
(sfarsit)„Dormea intors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, si-am inceput sa-l strig –
Stam singur langa mort... si era frig...
Si-i atarnau aripele de plumb.”

Piesa pe acte si scene

[Location: Andreea Verde's computer

Type: Microsoft Word 97-2003 Document

Created: 26 martie 2005 10:10:00]


Piesa pe acte si scene


ACT I

Scena 1: Adela mananca bomboane si bea votca. Se intoarce Mircea. Discutii in legatura cu Hegel si Anatole France. Vine Peter citind ziarul. Mircea ii spune Adelei ca sunase mama ei din Canada. Mircea si Peter discuta despre momentul coregrafic din piesa si despre modificarile de ultim moment ale lui Mircea.

Scena 2 : Apare Elena, colega Adelei. Discutie despre « masinaria » lui Mircea din biblioteca la care nu avea voie sa umble nimeni. Elena invatase niste pasi noi la dans si dorea sa participe la momentul coregrafic din piesa lui Mircea. Demonstrandu-le pasii cu care vroia sa joace in spectacol nu face decat sa cada in penibil,

Scena 3 : Peter si Mircea incearca sa-si termine partida de sah care dura de o luna… Discutii despre mama Adelei care plecase in Canada cu un american si uitase ca are un copil… Mircea ii spune lui Peter ca are cancer la plamani, in timp ce savureaza o tigara.

Scena 4 : Discutie intre Adela si Mircea, despre cum ea trebuie sa invete sa se descurce si fara el… Conflict care genereaza o cearta, pentru ca Adela percepe gresit ceea ce ii spune Mircea si are impresia ca a manipulat-o.

Scena 5 : Vin actorii la repetitii. Mircea o sa afara din spectacol pe o tipa care comenta mult prea mult le spune ca are cancer si ca doreste sa-si regizeze moartea joi, pe scena, in cadrul spectacolului ca si cum ar face parte din momentul coregrafic. Toti sunt socati, dar continua repetitiile.

Scena 6 : Discutie intre Mircea si Peter despre regizarea mortii pe scena si despre moarte in general.

ACTUL II
Este prezentat spectacolul lui Mircea, sub forma unei batalii pe tabla de sah. In final moare atat in spectacol cat si in realitate.

ACTUL III
Adela singura, bea, mananca bomboane, incearca sa fumeze. Citeste din volumul lui anatole france, apoi ia din biblioteca masinaria lui Mircea la care nimeni nu avea voie sa umble. Era un proiector de poze. Pe perete sunt proiectate poze din copilarioa ei, inconjurata de familie. In final ramane o poa cu adela si mircea.

Piesa in 3 personaje

[Location: Andreea Verde's computer

Type: Microsoft Word 97-2003 Document

Created:7 octombrie 2007 18:28:00 ]

Piesa in 3 personaje
Accident in 3 persone

Tipul – 25 ani, are fata acoperita de bandaje, se afla la volan in momentul accidentului, are pierderi de memorie, a studiat conservatorul, lucreaza intr-o firma care produce componente de calculator.

Tipa – 20 ani, a cazut de pe o cladire parasita de la etajul2, in urma accidentului i se repeta in mod obsesiv anumite cuvinte, e studenta la o facultate particulara la Arte Plastice, lucreaza in timpul liber la un magazine de antichitati si face cercei pe care ii vinde.

Adina(cea de-a treia persoana) – vine in vizita la spital sa il viziteze pe el. Vorbeste repede, se entuziasmeaza din orice, intra in panica usor, trece foarte rapid de la o stare la alta, le aduce un radio in salon.

Tipul = filip


Un salon cu 2 paturi asezate unul langa celalalt. In cel din dreapta se afla o tanara in camsa de noapte. Celalalt pat e gol. Intuneric. Lumina se deschide. Intra o asistenta cu un pat pe roti care aduce un barbat cu fata bandajata. Il asaza intre cele doua paturi. Barbatul se vaita.

Tipul : Nu vad nimic, abia pot sa respir…va rog..
Asistenta : Linistitiva, domnul doctor v-a facut deja un calmant, o sa va simtiti mai bine..
(nici unul nu o baga in seama pe tanara)
Tipul : Dar doamna, am dureri ! Ingrozitoare..Nu va puteti bate joc asa de mine..vreau sa vorbesc cu doctorul chiar acum !
Infirmiera : Va rog sa va linistiti…(iese)
Tipul : Doamna ! Doamna…Chemati doamna, pe cineva aici !! E posibil… pfff..a plecat..
(Tipa scoate capul de sub patura si incearca sa se ridice putin dar se stramba de durere. Isi intinde capul spre celalalt pacient. Tacere. Tipul stranuta. Ea tresare si da cu capul in marginea de la pat.)
Tipul : ce-i asta ? Mai e cineva in camera ?
Tipa : Da..Sunt eu..
Tipul : care eu ?
Tipa : Iiigh…eu, colega de camera.
Tipul : Adica i-am bagat 100 de mii in buzunar si ea mi-a dat sa impart salonul cu cineva ?
Tipa : pai..
Tipul : Nu ca as avea ceva cu tine, apropo, eu am 25 de ani, poti sa-mi spui pe nume.
Tipa (pauza) Iigh..Si care este numele tau ?
Tipul : iiigh…stai putin…am…nu-mi…
Tipa: lasa..daca ti-e greu sa vorbesti..
Tipul: Nu, da’…nu-mi amintesc..e …cum sa nu stiu ce, cum ma cheama..
Tipa : Dar ce ai patit ?
Tipul : accident de masina…(il apuca amorteala) Eram…pe o sosea..si am…era o ..un fel de gaura neastupata…si…Ce se aude ?
Tipa : a intrat o asistenta
Intra asistenta. Le pune cate doua pahare de apa in scarba. Tipul vrea sa ii spuna ceva, dar nici nu il baga in seama.
Tipul : doamna…nu ..doamna m-auziti ?
Tipa : a plecat. Nu prea te baga in seama aici, decat daca le dai de la 50 lei in sus.
Tipul : adica 500 de mii ? E Enoorm…si pentru ce anume ? Ca asta e munca lor, ele si-au ales-o, nu ?
Tipa : Probabil.(pauza)
Tipul : Stii cat e ceasul ?Tipa: E trecut de miezul noptii…
Tipul : imi pare rau ca te-am trezit asa, probabil dormeai..
Tipa : Mda..atipisem putin..adorm destul de greu in alt pat decat al meu..
Tipul : si..de cand esti aici ?
Tipa : De aseara..
Tipul : (vizibil preocupat de altceva)
Tipa : m-ai auzit ?
Tipul : da..scuze..nu pot sa-mi amintesc cum ma cheama(lungeste cuvintele, calmantul incepe sa isi faca efectul)..e ciudat.pentru ca stiu ca stiam asta cand am ajuns la spital…adica nu cred ca am lesinat pe drum…sau ceva de genul asta(devine incoerent) nu simti cum..e…nu stiu exact..
Tipa : te simti bine ?Tipul : mi-e cam somn…am asa…o amorteala..
Tipa : probabil e de la calmante…si mie mi-au dat ceva in prima seara…si…mi-a amortit tot corpul, ma rog, eu venisem oricum cu corpul amortit, stii ? eu vorbesc mult de obicei, asa ca imi pare rau daca te obosesc…doar sa-mi zici sa tac ..fara suparare. Promit sa fac la fel. Oricum nu cred ca mai stau foarte mult..e apasatoatre tacerea de aici daca esti singur in salon, asa ca …cred ca pana la urma ai avut noroc ca nu ai nimerit singur, asa cum vroiai tu..ma auzi ?(nimic)ai adormit ?

A doua zi dimineata. Intra asistenta. Aduce un scaun cu rotile si o carja.
Asistenta : Buna dimineata ! (cei doi abia se dezmeticesc) Domanisoara, asta e pentru tine(arata spre caruciorul cu rotile. Dumneavoastra domnule, aveti o carja in caz de ceva, dar nu cred ca veti avea nevoie. Va astept mai incolo pentru o serie de analize.
Tipul : Ce analize ?Asistenta : Va va explica domnul doctor.

Perla sarata

[Location: Andreea Verde's computer

Type: Microsoft Word 97-2003 Document

Created: 19 iulie 2004 00:53:00]

Perla sarata

Personaje:Sanda (casnica. Sotia lui Gelu)
Gelu (bosorog ipohondru si simpatic.)
Marius (baiatul lor. Pictor)
Mircea (amic de-al lui Gelu. Obsedat de razboi si de o perla pe care i-o facuse cadou sotiei, gasita intr-un mare mister.)

Confictul aparent se desfasoara in jurul existentei unei anumite perle pierdute in niste circumstante mai putin obisnuite.

Conflictul principal prezinta drama artistului (pictor)... si naiba mai stie....
N>B> : A se descoperi pe parcursul actiunii despre care nici macar ea nu stie cumva fi...


(O camera de zi. Un bosorog doarme sub plapuma. Se aude o voce pe fundal)
Sanda: Am gasit-o!!! Am gasit-o!
(Intra in camera. Cauta in pat. Trage plapuma.)
Sanda: Hai puturosule. Trezireaa!! Hai sa iti iei mediamentele.
(Gelu bombane ceva despre luatul medicamentelor si trezitul fortat.)

(Bosorogul da drumul la muzica si incepe sa faca exercitii fizice. Cum intra Sanda, se preface bolnav.)

jessie

[Location: Andreea Verde's computer

Type: Microsoft Word 97-2003 Document

Created: 26 martie 2005 22:15:00]

X vrea Y
Dar este tot timpul impiedicat de ceva,,,
Si cand, in sfarsit ajunge sa poata avea y..isi da seama ca nu mai are nici un rost si ca nu-si mai doreste y

Jessie vrea un kkt
Nu vrea nimik asta e problema ei de fapt.
Masii…cum drak sa gasesti un conflict, e chiar aiurea, ptk toate par lipsite de substanta si duc spre plictiseala. Si daca gasesti ceva prea senzational, atuncea e fortat si tras de par si neveridic.

Gasirea obstacolelor in implinirea dorintelor personajului. Alta buba nasoala. Cate obstacole sa pui si unde ? siu cu,m sa gradezi ?...b ;ablabla..

Astea, sincer vorbind, vin de la sine cand scrii o piesa. Adica simti tu cand e nevoie sa potentezi putin misterul, cand s-o lasi mai moale, etc.. da’ nu poti sa mergi numai asa, dupa instinct, dupa ureche. Iti trebuie si motivatii… Si atunci e mai nasol…

Jessie e personajul meu.
E o tipa draguta, cu esarfa la gat cu o voce usor ragusita si cu un zambet dulce. Nu e o persoana gretoasa, nici tipul de « printesa » and stuff like that. Adica are o anumita rautate si ironie, dar ramane draguta. (e tipa carea jucat-o p helen in piesa lu peca, doamne, ce mult mi-a placut)

Ce i se poate intampla uneio tipe ca asta, ca sa starneasca atentia publicului ?
In ce spatiu sa se desfasoare actiunea ?

Sa apara pe bicicleta, cu o racheta de tenis in spate.

Nu

La inceputul piesei, dupa o prima scena in care zice niste chestii sa fie dusa la spital, iar ea sa nu stie de ce. Si toata piesa sa incerce sa fuga de acolo si sa ii convinga ca nu e nebuna…

SAU

Sa se interneze la nebuni cu cea mai buna prietena ca sa o scoata de acolo.

SAU
(paranteza : de ce din nou o dau spre nebuni ? devine deja cliseu ? doar ptk e atat de exploatabil, toate piesele o sa fie cu/despre nebuni… Neah, imi trebuie altceva,)

FOILE – laitmotivul meu. Toata piesa sa caute niste foi care in final sa fie arse sau ceva.
Dar dc sa caute foile ? Ce semnificatie aveau pt ea ?...
Sa zicem sa CINEVA ii lasase foile alea si erau singurul adevar. Adevarul adevar despre ceea ce se intamplase cu adevarat.
In final afla ce se intamplase cu adevarat si e oarecum socant ptk ea crezuse cu totul altceva in tot acest timp.

Sau nu

Nu-mi place. Mie asta nu mi-ar starni curiozitatea.

Nu stiu. Deocamdata o las balta.
Jessie

Stop

Jessie era o tipa retardate, maritata cu un evreu.

Nu.

Jessie…

Chris- plan de idei

[Location: Andreea Verde's computer

Type: Microsoft Word 97-2003 Document

Created: 3 noiembrie 2004 19:16:00]

Domnişoara Christina – modificari; dramatizare

Egor a venit în casa doamnei Moscu pt a-i picta portretul domnişoarei Christina (sora acesteia, decedatǎ la douǎzeci de ani). Începe sa îi aparǎ în vis. Se îndrǎgosteşte de el, si ii cere si lui sa o iubeasca, dar el nu poate trece peste faptul ca e moarta. In cele din urma, Egor are acelaşi sfarsit pe care-l avusese Christina, moare in incendiu, incercând sa scape de imaginea obsesivǎ Christinei.
Problema existentiala a pictorului... Complexele lui Nazarie din cauza situatiei materiale precare.
Vânatoarea obsesivǎ a lui Panaitescu.


Tema discutiilor pune in valoare (si aduce mesaje referitoare la) :
• Conditia artistului (resp pictorului); (Egor: uite, eu de exemplu, ma trezesc si vad lumea in culori; dar de unde stiu eu ca si voi le vedeti la fel? Si ce? Pot sa traiesc numai din culori...? Nu faci numai ce-ti place.. ) relativitatea simturilor
• Complexele pe care le au inadaptatii sociali
• Caracterul lui panaitescu care si-a gresit vocatia; alegerea; in ce mod o poti lua pe alt drum fara sa iti dai seama;
• Destinul; drumul creat deja, tiganca in parc; ghicitul in oglinda; prezicerea viitorului
• Batranetea vine; moartea te cuprinde treptat, si te trezesti intr-o dimineata gata-mort. Si poate nici nu iti dai seama.
[scene scurte s neplictisitoare care sa nu filozofeze prea mult, mai degraba sa le dea spectatorilor niste teme de reflectie]

(Simina: Trebuie sa stati asa pana venim noi!
Nazarie: Cum asa? Nemiscati?
Simina: Da. Exact asa. E un joc mai vechi pe care eu si mama... Nu conteaza. Asteptati. Si nu cumva sa trisati!
Panaitescu: Simina, ce joaca e asta?
Egor: Suntem oameni in toata firea...
Simina:E joc, nu joaca. Jocul vostru...
(iese) )