[Location: Alice Monica's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created:5 noiembrie 2002 19:32:00 ]
To: Monica
From: Simona
Life is your creation
Stiu ca drumul pare greu de parcurs, lung, interminabil si plin de obstacole greu de trecut, dar
acest lucru nu este un motiv intemeiat pentru a da inapoi...cale de intors nu este...tot ce iti
ramane de facut este sa mergi inainte si sa infrunti realitatea asa cum este...pentru ca in
curand Soarele rasare pentru a-ti lumina si tie calea si pentru a-ti face drumul mai usor de
parcurs... De la o care te iubeste! Cu drag, Simona
duminică, 7 decembrie 2008
Vreau un raspuns
[Location: Alice Monica's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 12 octombrie 2002 23:41:00]
Vreau un raspuns. Mi-e teama sa-l aflu dar e mai bine sa-l am…
Stau intr-o curte cand ar trebui sa fiu intr-o clasa,dar cui ii pasa , e doar un moment in care ma pot gandi si pot observa lumea altfel decat este .
Imi amintesc cand am fost sa-mi duc fratele la frizer,un lucru obisnuit si chiar neinteresant,pentru mine avea sa aiba o semnificatie speciala.
Asadar totul a inceput cand am ajuns inauntru;inaintea fratelui meu, pe scaun sedea un batran,frizerul ii facea retusurile finale si dupa ce se ridica,frizerul il invita sa ia loc de o parte,deoarece mai dureaza putin.Ma uitam mirata cand la unul cand la altul,curioasa sa stiu ce mai dureaza putin, intre-timp fratele isi ocupa locul pentru a fi tuns.
Frizerul se opri la scurt timp ,iesi pe corridor, dupa care se intoarse spunand:”Mai dureaza doar cinci minute”,”Atat de putin!?”spuse batranul uimit,sporindu-mi curiozitatea.
Si tousi dupa vreo cinci minute,frizerul zambi catre usa si spuse : “Gata!”si din salonul alaturat(coaforul) aparu o batrana,proaspat coafata cu o stralucire ,care venea de undeva din interiorul ei. Batranul o privi cu drag si zise : “Doamnele trebuie asteptate…”;ea se uita la el cu mandrie, il lua de mana si dupa ce el i-a deschis usa au iesit impreuna salutand personalul ,care le-a zambit inapoi.
Eu m-am simtit atat de bine doar privindu-i , nu mi-as fi putut imagina ca batranul isi astepta eleganta sotie.Fata de alte cupluri in varsta ei aveau ceva special, se iubeau in continuare cu si vroiau sa fie frumosi, unul pentru celalt…
Unii m-ar putea considera prea romantica sau visatoare, dar intr-un final toti ajungem acolo ,unii singuri , altii avand pe cineva langa noi…totul e sa se pastreze flacara,sclipirea aceea de la inceput, dorinta de viata sau poate ma insel poate e vorba de mai mult , dar nu-mi dau eu seama ce anume, pentru a fi ca batranii din povestea mea , batranii care chiar exista.
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 12 octombrie 2002 23:41:00]
Vreau un raspuns. Mi-e teama sa-l aflu dar e mai bine sa-l am…
Stau intr-o curte cand ar trebui sa fiu intr-o clasa,dar cui ii pasa , e doar un moment in care ma pot gandi si pot observa lumea altfel decat este .
Imi amintesc cand am fost sa-mi duc fratele la frizer,un lucru obisnuit si chiar neinteresant,pentru mine avea sa aiba o semnificatie speciala.
Asadar totul a inceput cand am ajuns inauntru;inaintea fratelui meu, pe scaun sedea un batran,frizerul ii facea retusurile finale si dupa ce se ridica,frizerul il invita sa ia loc de o parte,deoarece mai dureaza putin.Ma uitam mirata cand la unul cand la altul,curioasa sa stiu ce mai dureaza putin, intre-timp fratele isi ocupa locul pentru a fi tuns.
Frizerul se opri la scurt timp ,iesi pe corridor, dupa care se intoarse spunand:”Mai dureaza doar cinci minute”,”Atat de putin!?”spuse batranul uimit,sporindu-mi curiozitatea.
Si tousi dupa vreo cinci minute,frizerul zambi catre usa si spuse : “Gata!”si din salonul alaturat(coaforul) aparu o batrana,proaspat coafata cu o stralucire ,care venea de undeva din interiorul ei. Batranul o privi cu drag si zise : “Doamnele trebuie asteptate…”;ea se uita la el cu mandrie, il lua de mana si dupa ce el i-a deschis usa au iesit impreuna salutand personalul ,care le-a zambit inapoi.
Eu m-am simtit atat de bine doar privindu-i , nu mi-as fi putut imagina ca batranul isi astepta eleganta sotie.Fata de alte cupluri in varsta ei aveau ceva special, se iubeau in continuare cu si vroiau sa fie frumosi, unul pentru celalt…
Unii m-ar putea considera prea romantica sau visatoare, dar intr-un final toti ajungem acolo ,unii singuri , altii avand pe cineva langa noi…totul e sa se pastreze flacara,sclipirea aceea de la inceput, dorinta de viata sau poate ma insel poate e vorba de mai mult , dar nu-mi dau eu seama ce anume, pentru a fi ca batranii din povestea mea , batranii care chiar exista.
Muntele
[Location: Alice Monica's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 27 august 2007 18:57:00]
Muntele
Tin locul unei pietre de pavaj,
Am ajuns aici
Printr-o regreatabila confuzie.
Au trecut peste mine
Masini mici,
Autocamioane,
Tancuri
Si tot felul de picioare.
Am simtit soarele pana la
Si luna
Pe la miezul noptii.
Norii ma apasa cu umbra lor,
De evenimente grele
Si importante
Am facut bataturi.
Si cu toate ca-mi port
Cu destul stoicism
Soarta mea de granit
Cateodata ma pomenesc urland:
Circulati numai pe partea carosabila
A sufletului meu,
Barbarilor!v
Marin Sorescu
--------------------------------------------------------------------------------
Grup
Traiau de mult timp impreuna
Si cam incepusera sa se repete:
El era ea,
Si ea era el,
Ea era ea
Si el era tot ea,
Ea era, nu era,
Si el era ele,
Sau cam asa ceva.
Dimineata mai ales,
Pana se alegeau bine,
Care cine mai este,
De unde si pana unde,
De ce asa si nu altminterea,
Trecea o groaza de timp,
Trecea timpul ca pe apa.
Voiau uneori chiar sa se sarute,
Dar isi dadeau seama la un moment dat,
Ca amandoi sunt ea,
Mai usor de repetat.
Atunci incepeau de spaima sa caste,
Un cascat de lana moale,
Care se putea si croseta
In felul urmator:
Una casca foarte atent
Si cealalta tinea ghemul.
Actorii
Cei mai dezinvolti - actorii!
Cu manecile suflecate
Cum stiu ei sa ne traiasca!
N-am vazut niciodata un sarut mai perfect
Ca al actorilor in actul trei,
Cind incep sentimentele sa se clarifice
Moartea lor pe scena e atat de naturala,
Incat, pe langa perfectiunea ei,
Cei de prin cimitire,
Mortii adevarati,
Morti tragic, odata pentru totdeauna,
Parca misca!
Iar noi, cei tepeni intr-o singura viata!
Nici macar pe-asta n-o stim trai.
Vorbim anapoda sau tacem ani in sir,
Penibil si inestetic
Si nu stim unde dracu sa ne tinem mainile.
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 27 august 2007 18:57:00]
Muntele
Tin locul unei pietre de pavaj,
Am ajuns aici
Printr-o regreatabila confuzie.
Au trecut peste mine
Masini mici,
Autocamioane,
Tancuri
Si tot felul de picioare.
Am simtit soarele pana la
Si luna
Pe la miezul noptii.
Norii ma apasa cu umbra lor,
De evenimente grele
Si importante
Am facut bataturi.
Si cu toate ca-mi port
Cu destul stoicism
Soarta mea de granit
Cateodata ma pomenesc urland:
Circulati numai pe partea carosabila
A sufletului meu,
Barbarilor!v
Marin Sorescu
--------------------------------------------------------------------------------
Grup
Traiau de mult timp impreuna
Si cam incepusera sa se repete:
El era ea,
Si ea era el,
Ea era ea
Si el era tot ea,
Ea era, nu era,
Si el era ele,
Sau cam asa ceva.
Dimineata mai ales,
Pana se alegeau bine,
Care cine mai este,
De unde si pana unde,
De ce asa si nu altminterea,
Trecea o groaza de timp,
Trecea timpul ca pe apa.
Voiau uneori chiar sa se sarute,
Dar isi dadeau seama la un moment dat,
Ca amandoi sunt ea,
Mai usor de repetat.
Atunci incepeau de spaima sa caste,
Un cascat de lana moale,
Care se putea si croseta
In felul urmator:
Una casca foarte atent
Si cealalta tinea ghemul.
Actorii
Cei mai dezinvolti - actorii!
Cu manecile suflecate
Cum stiu ei sa ne traiasca!
N-am vazut niciodata un sarut mai perfect
Ca al actorilor in actul trei,
Cind incep sentimentele sa se clarifice
Moartea lor pe scena e atat de naturala,
Incat, pe langa perfectiunea ei,
Cei de prin cimitire,
Mortii adevarati,
Morti tragic, odata pentru totdeauna,
Parca misca!
Iar noi, cei tepeni intr-o singura viata!
Nici macar pe-asta n-o stim trai.
Vorbim anapoda sau tacem ani in sir,
Penibil si inestetic
Si nu stim unde dracu sa ne tinem mainile.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
