baroc

[ Location: David's computer

Type: Microsoft Word 97-2003 Document

Created: 26 ianuarie 2006 19:39:00]




BAROC prof. Ruxandra JUVARA


17.10.2005

bis Gesu (Vignola, faţada Giaccomo della POrta)
- monum de la care porneşte arta barocă
- iezuită -
compartimentarea navelor – mărunţirea sp int – EM
Ren – întraga structură tb să fie afişată cu o claritate riguroasă la care nimic să nu se mai poată adăuga sau scoate
Contrareforma – structură greoaie
- rap echilibrat între faţadă şi cupolă (nu iese în evidenţă; prestanţă – dacă e privită de la distanţă). Forma circulară în care se înscriu amândouă
- fm netedă a frontonului
- int – lungimea navei taie avântul cupolei
Ren – acc pe navă şi transept şi proliferarea navelor lat
decoraţia int – f riguroasă, bazată pe linia şi marginea vol
fm predicilor de tip iezuit => toţi cu ochii direct la altar şi învăluiţi de decoraţia şi fm spaţioasă (schimbarea dim int)
- nu se renunţă la navele lat, ci le transf în capele lat, amplificând sp, dar oferind locuri de oficiere diferenţiată a cultului, în fcţ de sf căruia îi era dedicat
- păstrează transeptul, dar f puţin profilat
- ext – sobru, masiv, utilizarea ordinelor antice
pilaştrii puţin profilaţi
2 et cu arhitravă la mijloc
fronton insertat în alt fronton
fereastră în tabernacol (Palladio)
sculpt în ferestre, cartuşe
rigoarea compoziţiei (partea sup o repetă pe cea inf)
ax vertical
suprafeţe întregi nedecorate


31.10.2005

Il Gesu
- faţada – structura arcului de triumf
- structura scheletului pe care e amplasată – ca o cortină
S. Susana (1595-1603) – Carlo Maderna
- f asemănătoare, dar mai spre baroc
antablamentul greoi, desparte cele 2 nivele;
friza – încă cu casetoane;
apar decroşurile mai evoluate; jocul de lumină şi umbră
capiteluri mai decorate, alternanţa pilastru-coloană;
nişe modulare – pt a se evita faţada plată din Ren; uneori – nişe în tabernacol;
fronton semicerc abasee – ulterior arcul suprah, spre fm eliptică;
plăci cu sau fără inscripţii, ghirlande, putti;
varietate: inf – alternanţă coloane-pilaştrii corintici, sup doar pilaştrii de alte ordine
- tipul scenografic – se adresează unui context urban (se ajunge şi la modificarea pieţei în ac sens)
San Ignatio
- faţada m masivă
- acc pe piano-terreno, care aproape e un soclu f masiv
uşi lat de mari dim
friză cu ghirlande
joc de fm: coloane cu/fără baze comune; antablamentul m rupt în partea sup
deschideri semicirculare, fronton în semicerc turtit, fereastră semicerc h
ferestrele corespund nivelului: jos sunt dreptunghiulare, sus în semicerc
pilaştrii îngemănaţi
coloane/pilaştrii de mici dim alături de coloane/pilaştrii de mari dim – tipic baroc
voluta ce uneşte nivelul sup de cel inf – f masivă
- austeritate la ext, int f bogat
- 2 direcţii: puristă (moştenirea Ren şi paseism antic) şi decorativă (abundenţă)
- int – nava C – pilaştrii colosali, antablament masiv
- bis pp un parcurs iniţiatic
- bis în baroc – dinamism al percepţiei, se dezvăluie treptat, pare m m iniţial, se complică treptat

Andrea Pozzo
- Correggio – sfumato incert
- sugerează arhit prin perspectiva iluzionistă
- plafonul – ideea preferată a barocului – cifra 4 (ev, pct card, continente, anotimpuri) – crucea – se instaurează ca putere a întregii lumi
obeliscul – în Egipt – purta inscripţii despre atotputernicia zeului Ra
Correggio – pict de plafon cu nori; cele 4 continente reprez ca elem simb
- Europa – regină, seamănă cu Maria de Medici, cu un costum din epocă, cu globul terestru, cornul abundenţei
triumful A asupra ereziei
- altarul – devine un imp C de interes al bis baroce
decor: îngeri ţinând pergamente, quadri, de obicei circulare sau semi
- pe m m planuri în adâncime, aproape întreg spaţiul cupolei; înainte doar un edicul
- altarul invadează tot
aici – altar de tranziţie – Pietro da Cortona (clasicizant, împreună cu Borromini – marii rivali ai lui Bernini)
Ren – desfăşurare uniformă, liniară; aici se frânge, decroşuri, planuri diagonale pt a pune în evidenţă cartuşul C, frângere de axe
- zona inf – (m m) simplitate
coloane în torsadă – ecou al decoraţiei lui Bernini în baz S. Pietro
- fronton deschis, nu mai are C de interes în decoraţie
- relieful C – tipic baroc – mezzorelief cu efecte extraordinar de picturale
- Apoteoza Sf Luis de Gonzaga
- predomină liniile curbe şi combinaţiile de materiale
Stilul iezuit în Flandra

Sf Mihail din Louvain


Faţada bis Lucca şi Martius – Pietro da Cortona
- iniţial – bis dedicată guildei Sf Luca – vroiau s-o mărească şi, la săpături, descoperă moaştele Sf Martina
inovaţii – poate fi văzută dmmpdv dat leg cu decorul faţadelor lat care se continuă pe cea princ
tipul iconogr – moştenit de la Ren
- rel axa princ-sec
- soclu mare => scară monumentală
- jocul: pilaştrii – coloane (treptat înc să fie folosit în baroc)
- alternanţa plan circular şi frontal
- imp acordată tamburului cupolei – o scoate în evidenţă
→ la Longhene (S Maria Celeste) – trad ren
tipic baroc – planul cr lat
int – clasicizant – mmp policromie, decorul iese din elem arhitecturale (mm muluri în diferite fm)
1650 – Carlo Rainardi – S Maria in Campitelli
Martino Longhi - S Cecilia – capitel suprah, corintic)
- Porto Pio
- barocul – menţine ordinea clasică, nu renunţă la simetrie, ci se îndreaptă spre limpezimea şi rigoarea clasicistă
Pantheonul
Palladio pct de plecare ale arhit baroce
Sansovino
- cruce lat + alungirea f mare a absidei – efect teatral – gloria absidei
- concentrarea spre zona altarului
Rainaldi, Longhi – vor continua pe da Cortona prin fol albului şi m p a policromiei


28.11.2005

Arhitectura italiană din afara Romei
GUARINO GUARINI (1624-83)
( Florenţa – f infl de manierism; Roma, Veneţia, Piemont – Torino → baroce)
- călugăr teotin, filo şi matem, publică postum Tratat de arhitectură civilă
- format la Madena şi la Roma, membru al Acad di San Luca
- interesat de Bernini, Borromini, arta antică
- predă la Colegiul Modena, apoi la Messina (ia contact cu experimentele Siciliei → fuziunea arabp, sist de decoraţie lombardă, cupola pe tambur h, mozaicuri biz)
faţada Bis dell’Anunziato dei catalani
- merge la Praga, Lisabona (moscheea din Cordoba, concepte ren diferite de restul Europei – plateresc şi mudejar; dantelării arabe; variaţii între basorelief f plat – altorelief sau ronde-bosse)
- f raţ (matematician) – porneşte de la fm neoplatonice
Borromini – met de lucru – experimentală
Guarini – preia moştenirea, o asimilează, o descifrează şt
Bis Divina Providdenza (Lisabona – cade la cutremur 1755)
apoi pleacă la Paris pt a studia arhit gotică – arhit a golului
Sainte Chapelle – susţinerea nervurilor
apoi Torino – casa de Savoya (din sec 11)
S Lorenzo
- ascunsă de ce s-a construit în jur – accesul vizual de la tambur în sus; nu are faţadă propriu-zisă
- Borromini – cupola pe tambur supradim;
- proiecţia în plan a bis S Carlino
- elem combinate: structură de cartuş cu margini mulate – preferate în arhit fr
- menouri care compartimentează fereastra (tot infl fr)
- alternează tipurile de ferestre
- accentele se pun la el pe gol – baroc al goticului (fr + „arhit e una cosa de matematica”)
- planul longitudinal şi tendinţa ascensională (interpretare a planului central)
S Carlo Boromeo – bis tb să servească exclusiv nevoilor de cult – condamnare a lui Michelangelo care a ales frumosul
A 2-a et – după 1650 – It se îndreaptă spre preferinţa pt frumos (fm geom pură = frumos)
se renunţă la tipul longitudinal cu capele lat pt cele ce pornesc de la structuri centrale
Borromini – structură de 2 triunghiuri unite în bază, rotunjite => plan elipsoidal
după 1650 - Borromini, Longhena, Guarini
- fereastra în tabernacol (sist simplu) – EM
Bernini – cu arcatură deasupra
- zona lanternelor – impresie de imponderabilitate
Gesu – diferenţa dintre cupola int şi ext nu e mică (1:3)
treptat 1:4 cu h navei – tendinţa de alungire (Borromini – S Ivo)
S Lorenzo – fol f mult triunghiul (tot de la Borromini + moştenire gotică)
- int – antablament f puternic, cu un brâu ce pare că susţine structura cupolei
- ferestrele în tabernacol → altare
- rezolvările decorative - f puţine (putti cu aripi ca la Borromini, alternând cu ghirlande de fructe şi flori)
capela S Lorenzo – decoraţie fantezistă, nu mai respectă principiul simetriei şi echilibrului cant dintre simetrie şi asimetrie – suprapunere de 3 capiteluri pe coloană torsă, alternând cu fragm din fusul coloanei, unele asemănătoare cu cele romanice → rococo
- stilul fr – masivitate, de la Ren dar solemn
- planuri - complicate cu corpuri lat ca nişte turnuri de colţ
amplificarea Luvrului
- baroc – de la Piaţa Capitoliului (Mich)
Carlo di Castelamante – pal regal din Torino
Capela Sf Giulgiu
S Sindone – asemănător cu S Lorenzo; tambur suprah
- nou – pandantivii nu mai descarcă pe colţuri (biz), ci formula triunghiulară => 6 pct de descărcare
arhit germ – se fol de lumina nat – în timpul slujbei, lumina solară cade pe altar
- contrastul de lumină şi umbră – sporit de fol corespunzătoare a marmurei albe şi negre
- ferestre în tabernacol
pal Corignano – Torino
- monum cu tambur imens
- fm par să curgă (faţadă ondulată) – elem decorative ca suprastructură ce plachează pereţii
castello del Valentino (1688) – Amedeo di Castelmonte, pt ducesă Maria Cristina de Franţa
- infl fr – structurp şi îmbinarea corpurilor lat şi C
- acoperiş în 2 ape – coamă cu lucarne (acoperişul e locuit)
- loggie C pe faţadă (Palladio) + fronton scos în evidenţă şi de decoraţie, în C cu cartuş

3 arhit care fac trecerea spre sec 18:
PHILIPPO JUVARRA – reîntoarcere la clasicism
- ridicarea bis pe soclu (fr)
basilica della Superga
- tipul de cupolă care iese din filonul trad – tambur supradim
Bernini – faza clasică a barocului
Juvarra – idem - târziu
- f bun urbanist – amenajarea Torino-ului în tablă de şah
- coloana monumentală, degajată fm cu altele portic şi fronton suspendat + balustrade cu baluştrii clasicişti
- lipseşte excesul de intrânduri şi ieşinduri
- ext cupolei – accentuarea liniei verticale
int – reducere masivă a decoraţiei (Guarini)
casetoane tip Bernini
pilaştrii şi nervuri deasupra, la cupolă (Bernini)
limpezime
1715 – bis del Carmine – Torino
- tendinţe clasice – m m m limpezime
- soclu, pilaştrii în loc de coloane la ext
- diferenţă între elem structiv şi fundal în privinţa cromaticii
- răspândirea şi acceptarea ideii de întoarcere la …
- jocul de întreruperi – tipic baroc – fragmentarea cornişei de la corp la transept
- ghirlandele ca relief la ext; denticuli f puri
- int – console la arce etc – aurite, dar mult spaţiu nedecorat → arată diferenţa dintre spaţiul decorat şi fundal
- tamburul, prin nervurile ce-l decorează, e inclus în structura cupolei
Piaţa Palatina di Caccia


05.12.2005

Vile de sec 16

Villa Farnesiana
Sala di Galatea
Domenico Becofuni – groteschi – separă scenele
Baldasare Peruzzi – bolta
Sebastiano del Piombio – lunete
Rafael – Galateea – unul dintre princ subiecte ale Ren
- pluriaxialitatea compoziţilor
- ambient transparent care ajută fig să leviteze – princ ponderii şi contraponderii
Sala Psyche - sala dinspre grădină
- 2 scene pe boltă – Consiliul zeilor şi Banchetul zeilor
- conceptul – Rafael, execuţia – elevii (Giulio Romano etc)
- nişele în trompe l’oeil
Salone delle Perspettive – Baldasare Peruzzi
→ vila it – joc de volume paralelipipedice, ruperi de fm, U
→ vila fr – plan pătrat cu turnuri de colţ
- locul privilegiat pt pict – deasupra căminului
Fontainebleau şi Ecouen – cele mai pure ex de vile ren
- plafonul corespunde ca decoraţie duşumelei
- pereţii – machetărie, cartuşe cu arme
- pict - Roso Fiorentino, apoi Primaticcio, apoi Nicolo dell’Abate (a II-a et a şc de la Fontainebleau)
- Pontormo
Svetlana Alpers
- castelul fr ren – zid plin cu pilaştrii, aproape plaţi, chiar de ordin colosal
- acoperiş în 2 ape
- faţada int m p decorată
- nr de ferestre sporeşte
- m m nivele cu tip propriu de fereastră (cu menouri) – imp e nivelul de sub acoperiş
Lavadin, Lynes, Melum-sur-Yevre
- turnurile de colţ primesc treptat ferestre pe toată înălţimea

12.12.2005

Raymond Cognot – La peinture du 18eme siecle

Palatul Dogilor – din sec 12 nu s-a mai păstrat nimic
- refăcut în sec 14-15
- se măreşte nr de membrii ai consiliului de la 300 la 1000
=> după 1577 se reconstruieşte
- 1578-1600 – pict (quadro riportato) şi stucatura (f greoaie)
- fiecare quadro – manifestă pluriaxialitatea – percepţia treptată a spaţiilor în imagini cu pct de fugă multiple
Tintoretto şi Veronese – scene cu imp victorii ale Veneţiei
- deschiderile luministice – efect teatral, artificial
- tendinţa ca planurile să se topească unele în altele prin gesturile pers
plafonul – Annibale, Agostino şi Le Carracci
Palatul Farnese
- registrul cerului (împărţit în grupuri dense de personaje – acumulări greoaie) şi al pământului (axe care ordonează percepţia spaţială)
- efecte obţ din alăturarea mare mic
- mărire f mare a spaţiului (în prim plan – spărturi spre planurile îndepărtate)
- lumina – regizată şi evident artificială
- norul fm un ecran pe care se profilează pers
- comparaţia nu e gândită ca şi cum ar ….
- concepţia fragmentară – persp se deschide f mult, panoramică (pers care ies din cadru, din „fisuri” ale compoziţiei)
Rene Hoke
- anamorfoze; multiple C de interes
- compoziţie elipsoidală
Ducerea trupului Sf Marcu
- arhit bizară, scenografică – se refoloseşte mult timp
Carracci – modele antice
sec 16 – deschidere spre grotesc şi semnificaţii complexe ale scenelor mitice
pal Farnese
- scene din viaţa lui Hercule şi faptele lui Ulise – eroii cei mai apropiaţi de om pt că sunt stăpâniţi de pasiuni omeneşti
1. Camerino – trecere spre baroc, delimitări f clare ale scenelor, dar apar şi pers – ignudi
- scene sărbătoreşti, iubirile zeilor
- anatomia pers – clasicizantă
- luminism de tip ren, unificator, clar

Pal Cosimo Rospigliosi – GUIDO RENI
Aurora – orele în jurul carului lui Zefir
- clasicizant şi în privinţa concepţiei – eleganţa formelor care nu se ocultează unele pe altele
- echilibru compoziţional, deşi dinamism, expresii impasibile
- mişcarea fig – rotativă – încercare de a sparge compoziţia egală,
GUERCINO – Aurora – Cosimo Ludovisi
- arhit iluzionistă - format de ag Tassi – pare să spargă plafonul
LUCA GIORDANI – Triumful fam Medici
- fără compartimentare
- fig levitatorii
pal Barberini – PIETRO DA CORTONA
- cinstirea triumfului papei Urban 8
- compoziţie de „triompho”
1. Divina Providenza cu sabie, în postura de a comanda prezentul şi viitorul; cu mâna arată blazonul fam Barberini (3 albine) – ce ajută un bun guvernator
2. Timpul şi Parcele
3. reprez ale virtuţilor cu semnul de supunere faţă de 1
reprez Romei ridică mitra papală + un putto care aduce pt mitră o coroană de lauri
+ ANDREA SACHI – Alegoria della Divina Sapientia
- claritatea compoziţiei, care tb să fie înţeleasă dintr-o privire
- norii creează structuri pe care sun aşezate pers şi centre de interes