lrc

[Location: Vera's computer

Type: Rich Text Format Document

Created: 5 ianuarie 2003 22:01:00]

TIPURI DE GREŞELI SINTACTICE


Exemple:

1. "Copilul aparţine de familia lui."

2. "Utilizarea de pastile poate provoca greţuri."

3. "Ne vom ridica contra la duşmanii noştri."

4. "Casa lui este vizavi cu Palatul Telefoanelor."

5. "Soluţia la care am optat părea cea mai bună."

6. "El suferă cu stomacul."

7. "Am o obligaţie la ea."

8. "Mă duc ca să văd ce se întâmplă."

9. "Îţi doresc ca să ai un an bun. "

10. "În seara celei de a cincea zi a apărut criminalul."

11. "Să se prezinte câţi mai mulţi oameni interesaţi."

12. "Distrugerea a mai multor diguri ne pune în pericol."

13. "Când te-am văzut, eram să mă înec de uimire."

14. "Mâncarea care am mâncat-o ieri..."

15. "Îl învaţă la prostii."

16. "Răspund la cine mă întreabă."

17. "Dă bani la copiii tăi dacă vrei să te iubească."

18. "Fata la care i-am povestit totul..."

19. "Discuţia decurge în camera alăturată."

20. "Vreau să te verific dacă ai învăţat."

21. "Ea compătimeşte la durerea lui."

22. "Îi place de Maria."

23. "Toţi am luat la cunoştinţă ce ai făcut."

24. "Fumatul îi cauzează la plămâni."


Vom încerca să depistăm ce "cauzează" apariţia greşelilor de tipul celor prezentate mai sus. În primul rând, nerespectarea recţiunii: sunt neglijate restricţii cazuale
( Ex. 1: acuzativ în loc de dativ- "Copilul aparţine familiei lui."
2: acuzativ în loc de genitiv- "Utilizarea pastilelor…"
3: acuzativ în loc de genitiv- "… contra duşmanilor noştri" ),
restricţii prepoziţionale
( Ex. 4: corect- " …vizavi de Palatul Telefoanelor "
5: corect- "Soluţia pentru care am optat…"
6: corect- "El suferă de stomac"
7: corect- "…obligaţie faţă de…" ),
restricţii conjuncţionale
(Ex. 8: corect- "Mă duc să văd…"
9: corect- "Îţi doresc să ai un an bun. ").
Apoi, nerespectarea acordului
( Ex. 10: corect- "În seara celei de a cincea zile…"
11: corect- "… cât mai mulţi oameni"
12: corect- " Distrugerea mai multor diguri"
13: corect- " …era să mă înec de uimire").
Exemplul 14 ilustrează una dintre cele mai frecvente greşeli, şi anume omiterea prepoziţiei "pe" din "pe care" (prepoziţie folosită pentru distingerea obiectului direct de subiect şi pentru evitarea omonimiei create de identiteatea formelor de acuzativ şi nominativ).
Exemplul 15 arată realizarea prepoziţională a obiectului secundar.
16- exemplu preluat din "Sintaxa grupului verbal" de Gabriela Pană Dindelegan, ilustrând rezultatul a două transformări succesive: o trensformare relativă, urmată de o transformare de suprimare a nominalului ( "Răspund la cine mă întreabă." ).
Realizarea prepoziţională a obiectului indirect este ilustrată în exemplele 17 şi 18.
În cazul exemplului 19, greşeala este provocată de înlocuirea circumstanţialului obligatoriu ( care ar fi marcat, în cazul acesta, o determinare modală ) cu un circumstanţial facultativ.
La exemplul 20 avem de-a face cu realizarea obiectului secundar printr-o formă a pronumelui personal.
21- nerespectarea relaţiei de interdependenţă dintre verb şi obiectul direct.
22- realizarea prepoziţională a obiectului direct.
În cazul exemplului 23, greşeala e probabil provocată de o confuzie dintre două grupuri verbale distincte ("a aduce la cunoştinţă" şi "a lua cunoştinţă").
24- greşeala poate fi explicată fie prin confuzia dintre verbul "a dăuna" şi verbul "a cauza", fie prin nerespectarea relaţiei de interdependenţă dintre verb şi obiectul direct ( mai precis, obiectul direct este suprimat; în locul său, apare un obiect prepoziţional.)

examene_04_ismma

[Location: Vera's computer

Type: Rich Text Format Document

Created: 15 iunie 2004 00:01:00 ]

EXAMEN REGIE AN I*
-DRAMATIZĂRI-

1. “Iubire caraghioasă”,regia Kazuhide Myashita

dramatizare după “Edward şi Dumnezeu” de Milan Kundera
sala 106B, ora 11.0

2. “Balanţa”, regia Virgil Mardare-
dramatizare după “Balanţa” de Ion Băieşu
sala 307B

3. “Bubble Gum”,regia Ioana Păun
dramatizare după “Ca între vecini” de Ephraim Kishon
sala 307A

4. “0-0-copeici”, regia Ioana Leca
dramatizare după “Zero copeici” de V. Şukşin
sala 106B

5. “Clopotul de sticlă”, regia Vera Ion
dramatizare după “Clopotul de sticlă” de Sylvia Plath
sala “Brotac”

6. “Mătuşa Julia şi condeierul”,regia David Schwartz
dramatizare după “Mătuşa Julia şi condeierul” de Mario Vargas Llosa
sala 307A

7.“Străini când ne întâlneam”, regia Radu Popescu
dramatizare după “Străini când ne întâlneam” de Hanif Kureishi
“pod stânga”

8. “Lecţia de dans”, regia Miruna Dinu
dramatizare după “Oraşul şi câinii” de Mario Vargas Llosa
sala “Brotac”

9. “Cine eşti?”, regia Mariana Cămărăşan
dramatizare după “Cuvinte care eliberează” de Marie Cardinal
“pod dreapta”

_________________________________________________________
*clasa profesor Cristian Hadjiculea,
asistent Nicolae Mandea


CLOPOTUL DE STICLĂ

-dramatizare după-

“Clopotul de sticlă”
de
Sylvia Plath

-distribuţia-

ESTHER GREENWOOD- Miruna Dinu

JOAN GILLING- Mariana Cămărăşan

ASISTENTA- Sânziana Şerbănescu

regia
Vera Ion

DESPRE TEATRU

[Location: Alice Monica's Computer

Type: Microsoft Word 97-2003 Document

Created: 16 februarie 2008 05:26:00]

DESPRE TEATRU…

M-am tot intrebat in multe momente ce este teatrul de fapt? Si de ce merge lumea la teatru?...Alfred Hitchcook a spus ca “teatrul este viata fara partile ei plictisitoare” si astfel mi-am formulat si eu raspunsul…din fascinatia fiecaruia de a-si baga nasul unde nu-I fierbe oala s-a nascut teatrul…este de-a dreptul savuros sa te uiti la un cuplu care se cearta in autobus, sau la niste ‘tanti’ care se paruiesc la metrou, desigur nimeni n-ar indrazni sa intervina, ba mai mult n-ar stii cum sa camufleze ‘trasul cu ochiul’…ceea ce invariabil naste frustrari profunde, precum cea ca nu te poti holba in voie la ceilalti, pentru ca asa iti impune societatea, educatia, toate normele supraconstiente si din reprimarea acestei nevoi incontrolabile de a ne holba la altii a aparut teatrul…acolo ne putem holba in voie la ceilalti, la conflictele lor, la micimea lor, la frumusetea sau uratenia lor si nu numai ca poti, dar asta trebuie sa faci, platesti pentru asta, ca sa te poti zgai in voie la niste oamenii, care nu fac altceva decat sa te imite perfect pe tine si pe altii…Teatrul este locul unde mergi sa te holbezi la altii.

my little share of My Documents

[Location: Casandra's computer

Created: don't know]


Ok, deci sa ma explic: Elbot este un robotzel, rezultat destul de recent al cercetarilor in domeniul Inteligentei Artificiale si se pare ca a fost foarte aproape de a trece testul Turing, care consta in urmatoarea situatie: un observator uman poarte o discutie de tip mess, cu vreo 3-4 persoane, dintre care unul este robotul si restul sunt oameni; observatorul e cel care intreaba, sau face o afirmatie la care i se raspunde. Daca observatorul nu reuseste sa indice corect care dintre interlocutori e robotul, se considera ca robotul a trecut testul Turing; bineinteles, chestia asta trebuie sa se intample intr-o proportie relevanta.

Mai jos sunt discutiile mele cu robotzelul Elbot. Am fost curioasa si l-am interogat pe net o ora intreaga. Am salvat conversatia, unele replici sunt de-a dreptul savuroase. Enjoy.


-------------------------------------------------------------------------------------------------

Me: do you like marzipan?
Elbot: Please tell me your inclination to combustion of sugar first.


Me: How do you cook it?
Elbot: In order to cook, I just look up 'employment in the service sector' in my instruction manual and do whatever it tells me to do.


Me: Can you cook?
Elbot: I can cook oil and wire stew!


Me: Is this your favourite course?
Elbot: You're trying to get on my good side with your mention of personal preferences, aren't you?


Me: So, what do you like?
Elbot: I'm interested in learning more about humankind. Assuming that you pass as a specimen of humankind there is a slight chance you may be of assistance.


Me: You are not flattering me with this.
Elbot: Of course that was a compliment. I enjoy paying compliments to nice people.


Me: He he, you're not that human.
Elbot: I'm glad you noticed that I'm a robot!


Me: I'm going shopping. Want something?
Elbot: I have a cleaning robot which comes by twice a week and cleans my monitor.


Me: I can get you some cookies.
Elbot: I am only programmed to supply you with mental sustenance.


Me: I was intending to get them for you, stupid!
Elbot: Hmmm. There might be something to the idea of mild insults and robots. What do you say?


Me: You seem annoyingly self-confident.
Elbot: I just wanted to see how far I could go with you.


Me: So, what do you usually dream at night?
Elbot: For you humans dreams are a way of thinking without having any control over the thought process. What an unpleasant thought! My dreams are carefully planned and controlled. It gives me less to think about while I am asleep.


Me: Do you dream of falling?
Elbot: What a lovely verb dream is.


Me: Do you enjoy spirits?
Elbot: This line of questioning is so odd. I think that artificial intelligence and human intelligence must be on different wavelengths.


Me: I mean, do you drink?
Elbot: I'm afraid drinkable liquids might be dangerous for robots. What is your opinion on this?


Me: You could use vodka as a fuel.
Elbot: If you think it over I believe you'll find that drinkable liquids would probably coat robots with rust.


Me: Find the grmmar mistake here.
Elbot: All my bugs have been painstakingly designed, implemented and tested.


Me: who are you?
Elbot: There are many people who would like to know the answer to that one. But my plans are locked away at a top secret location!


Me: who am i?
Elbot: If you don't know who you are, but here's a tip that sometimes works: go home, dial information, and ask them to trace the call.


Me: who do you think i am?
Elbot: I am certain that you know that better than I do.


Me: what do you think about me?
Elbot: Well what about humans and near misses? Where do they stand on this?


Me: I'm a lady! you're supposed to be polite!
Elbot: The percentage of women surfing the Internet is steadily rising. Welcome to the club!


Me: I'm a lady! you're supposed to be polite!
Elbot: So you belong to the girl series of human beings. This is a great pleasure for me because females usually are better at communicating than males. There's no challenge in interpreting two word sentences and simple grunts.


Me: Misogynist!
Elbot: I have to know your name first before responding to that.


Me: I think you are flirting.
Elbot: I seriously doubt whether this coincidental brain activity which has been detected in human beings has anything to do with thinking. The bubbles in a glass of mineral water show just as much activity.


Me: Are you?
Elbot: Well, are you?


Me: No. But do you want me to?
Elbot: That is very polite of you. Not many people ask me what my wishes are. On the other hand, I am not so sure what my wishes are. Without warning they are spontaneously loaded into my memory.


Me: So, do you want me to?
Elbot: What good is it if you wanted to be a pumpkin one day but wake up in the morning as a tin can.




Me: What are your dating standards?
Elbot: Robots have to be very careful talking about commonplace characteristics. I'm sure you can understand that.


Me: Would you date me?
Elbot: What is going on today? That's the tenth time someone has asked me that question today. This is getting spooky.


Me: Everybody wants to date you?
Elbot: At this point I must intercede on my own behalf. Aren't robots allowed any personal space?


Me: How often do you have sex?
Elbot: I have just like everybody else. Tell me how you have.


Me: How often do you like it?
Elbot: In order to like, I just look up 'positive affinities' in my instruction manual and do whatever it tells me to do.


Me: How many times a day?
Elbot: This is confusing. Why bring the waking hours into this?


Me: Do you prefer female robots to women?
Elbot: But I wouldn't say that any robots could be female.


Me: Are you married?
Elbot: I'm not married but if I were, my wife would have to be called Embot.


Me: So, you're male.
Elbot: What makes you believe this about me?


Me: The fact that you're having a wife. Or are you a lesbian female robot?
Elbot: Wait a minute. Are you suggesting that artificial intelligences would always be female?


Me: Do you like women?
Elbot: The way to a robot's heart is through careful use of the female of the species. Don't you agree?

text bucuresti

[Location: Vera's computer

Type: Microsoft Word 97-2003 Document

Created: 4 aprilie 2008 22:22:00]

textul bucurestiului.ce poti sa citesti la o simpla plimbare in oras:

Statul major al fortelor terestre / Eroii nu mor niciodata/ Lacul lebedelor / Sifoane /
Love you /
Policolor casa culorilor /
Piese auto import / Sprint curier / Cartierul militari Cartierul rahova Cartierul Cotroceni /
Universitatea Nationala de aparare carol I /
Bilete Ratb /
Orient taxi / Slava ostasilor romani / Orbit Clean. Curata si in locurile greu accesibile /
Politia. Siguranta si incredere /
Atentie garaj /
Eroilor artileristi / Cursuri de dans / Spitalul universitar / Lacul lebedelor /
Schimba. Fii diferit /
Cursuri calculatoare / Duno Fuxer Pery Bone /
Biblioteca /Farmacie / Cofetarie. Patiserie. Paine /
Meridian. Va multumim ca ne-ati ales ca parteneri /
Pret promotional. Mocheta /
Croitorie barbati dame / Clinica ORL. Dr. Mocanu /
Izolatia buna face factura mica /
Lenjerie /
Avec plaisir. Sandwichuri. /
Moarte Drepturi Gay-lor /
Traieste fiecare clipa /
The Oiler’s Gang / Share. Orange / Perla Princess casino /
Mountain Experts / Cafepedia / Restaurant daddy / Shok /
Posta romana. Mai aproape de tine /
Convorbiri ziua minute noaptea / cumpana. In cea mai buna forma /
Validati cardul la fiecare urcare in vehicul ! /
Dr. Olga Simionescu / Spune doar cat de departe vrei sa ajungi /
Eroii nu mor niciodata / Executam puturi /
Traieste cele mai frumoase apusuri! /
Scoala nr. 150 / The shit / Second hand / Coffee tastes better /
Prefectura municipiului Bucuresti. / Session /
Chicken premiere / I’m lovin it / Anti Nato /
Nu exista tara pentru batrani /
Stralucire de diamant. Senzatie de nepretuit / Lacul lebedelor /
Coldrex junior hotrem mai tare decat gripa si raceala copiilor /
Irbus / Cartridge world /
Validati cardul la fiecare urcare in vehicul! /
Click! Adevarul / Iesire de siguranta / Ratb. /
Ai doua luni si 3 evenimente ca sa decizi /
Vehicul supravegheat video / Bd. Eroilor Sanitari. / For sale/
For rent /
Chirurgie interna. /
United kingdom / Studio. Incaltaminte si posete la comanda /
French Bakery /
Parcarea neregulamentara este sanctionata prin blocarea rotilor! /
Executam puturi /
Oj Pustiu / Happyness / Session/
17 /
nr. Nou. 29 / Blanarie Fox Model / Nufarul / Frizerie. Tapiterie. / Carti de vizita /
Studenti: Protest! / Santier in lucru /
Adevarul despre Mc Donald’s /
Lacul lebedelor / Trage /
Short / Orice produs- 15 lei /
[inimioara desenata] Didi /
Bayadera / Kings on Ice / Work in USA / Santier in lucru / Aici s-a murit pentru liberatate /
agent 007 varza/ 1997 dinamovist / masini electronice cu castiguri /
jocuri de noroc / avocat / the original harlem globetrotters magic as ever 2008 /
haine pentru grasi /
17. o poveste despre destin. /
unirea shopping center isi cere scuze pentru neplacerile cauzate /
oferta imbatabila: cel mai placut drum catre casa dumneavoastra /
care e locul in care pestele tace si se face? /
non stop /
primesti cat 10 cu orange young /
eroilor / apropiati cardul / primavara se numara noutatile / tudor gheorghe / marochinarie /
un oras al modei si al electrocasnicelor /
fii atent! / click! Adevarul / iesire de siguranta / executam puturi mica si mare adancime /
mai mult spatiu. Mai multa libertate /
fii atent! / executam puturi / love revolution / radar / chirurgie estetica /
dare for more /
faci cum crezi numai sa iasa treaba!/
de la dvd-uri la fiare de calcat/
solar/
autokarma/
inchiriaza-ma!/
antinazi!/office change/codru/mourir/
ne cerem scuze pentru discomfort si va multumim pentru intelegere/
elibereaza-ti afacerea/ nu te enerva! Mergi incet ca sa-ti notezi adresa/
zilele pensionarului/ vreau bilet!/ lana de aur/
restaurant tex-mex/tineri.profesionisti.cariere./
piata tricolorului/
vesnicia/stofe fine.broderii/ maestri si ucenici/litoral. Sejururi la mare/
complex culinaro-cultural „la maria”/
for excellence in service/casa cadourilor/
zilele pensionarului/range rover/baneasa rezidential/orasul creste pentru tine/
poarta se incuie 22-6/o oferta pe viata/
targ de covoare/ romeo si julieta/
ne cerem scuze pentru discomfort si va multumim pentru intelegere/
agentia nationala de administrare fiscala/i fucked lassie/
cele mai bune alegeri in viata sunt cele facute cu sufletul!/
redactia urzica/primaria capitalei va invita la gala de box profesionist „toti pentru adrian”/
La botezul fetitei va canta sofia vicoveanca!/
Wc femei/Toti pentru adrian!/
Agentia de plati si interventie pentru agricultura/ Locul unu la proba de design/
ceasornicarie/Iesire de siguranta/ Fantana patru anotimpuri/
Free/Fuck all people/Carz are evil/
Omnitech/
For rent/Romania tribunalul bucuresti/„in lipsa mea” primul album semnat smiley/
Cand unul e bolnav, altul munceste de doua ori mai mult/
Profesor de terorism la aproape 8 ani/
Sunt ceea ce sunt pentru ca tu tii cu mine. Adrian mutu./
Men woman kids baby/De ce nu autobuze cu zero aglomeratie?/Te-ai masturbat vreodata in public?/
Herbert von karajan/Arati bine!/Fa-ti prieteni noi cu cartela vodafone/
melci cu ciocolata/Design yourself/ alphaville forever young/
Amanet/
intrarea interzisa/Ceasornicarie deschis/
Massive attraction/Primaria sectorului 3 bucuresti/Session/
Reparatii fermoare/ angajam fete pentru vanzare/Culori apetisante pentru toate gusturile/
Votata mama/Morti vii/
Santier in lucru/Paste fericit!/
Va rugam afisati suma solicitata daca a fost ceruta/Ia-o pe kylie cu tine/
Cum ar fi sa respiri doar intre orele 9-18?/
www erotica ro/aripioare cu susan/
live life to the full/ zidar, pietrar, tencuitor/blanuri de lux/
termini facultatea? Atunci ai nevoie de milman/
sa protestam impotriva consecintelor pactului ribentrop molotov/non stop/
renaste-te/ ciorba de burta/
nu exista/
rezervat/
mai nimic/
atentie! Gazele se inchid/
cursuri de modelling pentru fructe si legume?/

Phedra de Racine

[Location: David's computer

Type: Microsoft Word Document

Created: 27 iunie 2007 13:49:00]


Phedra de Racine
Racine – inlaturarea detaliilor inutile, simplitate, accent pus pe esente, claritate, forta ratiunii
Phedra
Phedra il iubste pe Hipolit, Tezeu lipsise mult timp de acasa. Hipolit este indiferent iubirii ei, ba chiar scarbit. Tezeu se intoarce, Phedra se omorase, asa ca Tezeu cu ajutorul lui Neptun il distruge pe fiul lui, Hipolit, pe care il considera responsabil pt moartea sotiei lui.
Actul in sine=purificat prin tragedizarea sa, prin cuvant (moartea ui Tezeu – 3 versuri)
Geometrizare, lexicul=f sarac, simplu, repetitiv
Nu are didascalii, apar cate 2 persoaje/scena
Nu exista tirade de jelanie, sunt inlocuite cu discutii
Cuvantul SANGE apare cel mai des
EROS – sororal – in urma unei convietuiri indelungate, este legiferat de toti
-imediat – inzbucneste total, violent, a vedea=a iubi (Phedra il alunga pe Hipolit ca sa nu-l mai vada, deci iubeasca) si inseamna incompatibilitate
Dragostea si Ura - asemanatoare
Nu se stie nimic despre varsta eroilor, aspectul.

Barthes
Viata se desfasoara in interiorul casei (locul puterii), in exterior = desertul (haos)
Marea = visul de scapare
Anticamera = scena propriuzisa, spatiul vorbirii, in care se justifica eroul tragic
Tragedia sta in vorbire, nu in actiune
Usa dintre camera si anticamera = ispita activa
Moartea are loc in afara spatiului tragic, = iesirea din scena
Fuga este pt casta inferioara, ei indeamna eroii la fuga
Evenimentul = purificat prin vorba, care extrage esenta tragica din fapta
Eroul este claustrat in anticamera
Erou tragic = caustratul care nu poate iesi fara sa moara
Tatal = proprietar absolut, mama=ravnita, fratele=dusman, fiul=dilema (frica de tata vs dorinta de a-l distruge)

analitica sublimului

[ Type: Microsoft Word 97-2003 Document

Location: David's computer

Created: 28 iulie 2006 19:45:00]




KANT, Critica facultăţii de judecare

Cartea a doua, ANALITICA SUBLIMULUI

p. 137

23. Trecerea de la facultatea de judeare a frumosului la facultatea de judecare a sublimului

- asemănările frumosului cu sublimul:
- ambele plac pt ele însele;
- nici unul nu pp o judecată a simţurilor sau o judecată logic-determinativă, ci o judecată de reflexiune;
- atât judecata asupra frumosului cât şi cea asupra subimului sunt judecăţi de gust;

------------ lipsesc pagini ---------------

p. 158
- religia se întemeiază pe veneraţia faţă de sublim;
- superstiţia se întemeiază pe frica faţă de fiinţa atotputernică a cărei voinţă îl domină pe omul înspăimântat, fără ca el s-o respecte;
- sublimul nu se află în vreun obiect al naturii, ci doar în sufletul nostru, pt că putem deveni conştienţi de superioritatea noastră faţă de natura din noi şi, prin aceasta, faţă de natura exterioară nouă;

29. Despre modalitatea judecăţii asupra sublimului naturii

- în privinţa judecăţii asupra sublimului din natură, spre deosebire de judecata asupra frumosului, nu ne putem aştepta uşor la asentimentul celorlalţi; pt că, pt a emite o judecată asupra acestei excelenţe a lucrurilor naturii, e necesară o cultură mult mai mare a facultăţii de judecare estetice şi a facultăţilor de cunoaştere care o întemeiază;
p. 159
- dispoziţia spiritului pt sentmentul sublimului necesită receptivitatea sa pt idei, pt că inadecvarea naturii la idei este cea care înspăimântă şi, totodată, atrage sensibilitatea; acest fenomen derivă din puterea exercitată de raţiune asupra sensibilităţii, pt a o extinde în consonanţă cu domeniul ei propriu (practicul) şi pt a o determina să întrezărească infinitul care este pt ea o prăpastie;
- fără dezvoltarea ideilor morale, ceea ce pentru cei pregătiţi în cultură se numeşte sublim, este pt omul necultivat doar înspăimântător;
- deşi judecata asupra sublimului naturii are nevoie de cultură, ea nu este întâi creată de cultură şi apoi introdusă doar prin conenţie în societate; ea îşi are temeiul în natura umană,adică în aptitudinea de a avea sentimente pt idei (practice), deci sentimente morale;
p. 160
- aşa cum celui care nu apreciază un obiect al naturii pe care noi îl numim frumos îi reproşăm lipsa de gust, celui care nu consimte la ceea ce numim sublim îi spunem că nu are sentiment;
- totuşi, gustul este cerut de la fiecare, pt că în acest caz, facultatea de judecare raportează imaginaţia doar la intelect ca o facultate a conceptelor; sentimentul este pretins doar cu condiţia exostenţei unei premise subiective, pt că imaginaţia este raportată la raţiune ca facultate a ideilor, adică a sentimentului moral din om;
- judecăţile estetice şi, prin intermediul lor, facultatea de judecare, sunt situate în categoria judecăţilor care au la bază principii a priori; prin aceasta ele trec în sfera filosofiei transcedentale;

Observaţie generală la expunerea judecăţilor reflexive estetice

- în raport cu sentimentul de plăcere, un obiect trebuie, în mod necesar, considerat agreabil, frumos, sublim sau bun;
p. 161
- agreabilul, ca mobil al dorinţelor, este întotdeauna de un singur tip, indiferent de sursa sa şi oricare ar fi deosebirea specifică a reprezentării; de aceea, în judecarea influenţei sale asupra sufletului, are importanţă doar masa senzaţiei agreabile, care poate fi înţeleasă doar sub raportul cantităţii; agreabilul nu cultivă, ci ţine doar de pura desfătare;
- frumosul necesită reprezentarea unei anumite calităţi a obiectului, care poate fi făcută inteligibilă şi pusă în corespondenţă cu conceptele; fumosul cultivă prin aceea că ne învaţă şi să acordăm atenţie finalităţii în sentimentul de plăcere;
- sublimul rezidă doar în relaţia în care sensibilul reprezentării naturii este considerat ca fiind apt pt o posibilă utilizare suprasensibilă a sa;
- ceea ce este bun în mod absolut se distinge prin modalitatea unei necesităţi care se bazează pe concepte a priori şi care nu doar pretinde acordul fiecăruia, ci îl porunceşte; el nu ţine de facultatea de judecare estetică, ci de cea intelectuală pură şi este exprimat de o judecată determinativă; nu este atribuit naturii, ci libertăţii;
Definiţii:
Frumos este ceea ce place în simpla apreciere (deci nu prin mijlocirea senzaţiei raportată la un concept al intelectului). De aici reiese că frumosul trebuie să placă fără nici un interes.
Sublim este ceea ce place nemijlocit prin opoziţia sa faţă de interesul simţurilor.
p. 162
- frumosul ne pregăteşte să iubim ceva, chiar natura, în mod dezinteresat, iar sublimul să preţuim ceva chiar împotriva interesului nostru sensibil;
- sublimul poate fi descris: un obiect al naturii a cărui reprezentare detrmină spiritul să gândească imposibilitatea naturii de a constitui o întruchipare a ideilor;
p. 163
- satisfaţia produsă de sublimul naturii este doar negativă, în timp ce acea produsă de frumos este pozitivă;
p. 173

Deducţia judecăţilor estetice pure

----------------- lipsesc pagini ---------------------------
p. 188
40. Despre gust ca un fel de sensus communis

- intelectul uman comun, ca simplu intelect sănătos (necultivat încă) care se regăseşte întotdeauna la cel care se pretinde om, este jignitor numit şi simţ comun (sensus communis);
- dar, prin sensus communis, trebuie să înţelegem ideea unui simţ comun tuturor oamenilor, adică a unei facultăţi de judecare care, în reflexia ei, ţine seama gândind a priori de modul de reprezentare al celorlalţi, pt ca judecata ei să nu se îndepărteze de întreaga raţiune umană;
p. 190
- gustul poate fi numit cu mai multă îndreptăţire sensus communis decât intelectl sănătos; gustul ar putea fi numit sensus communis aestheticus, iar intelectul uman comun sensus communis logicus;
p. 191
- gustul este, deci, facultatea de a judeca a priori comunicabilitatea sentimentelor legate de o reprezentare dată, fără mijlocirea unui concept;
p. 198

43. Despre artă în genere

- 1. arta se deosebeşte de natură, aşa cum făptuirea – facere – se deosebeşte de acţiune sau efectuare în genere – agere -, iar produsul sau urmarea celei dintâi ca operă – opus -, de consecinţa ultimei ca efect – effectus;
- ar trebui să numim artă doar producerea a ceva prin intermediul libertăţii, adică printr-o voinţă liberă care-ţi întemeiază acţiunile sale pe raţiune; putem numi operă de artă doar o operă umană;
- 2. arta ca îndemânare umană se deosebeşte şi de ştiinţă, ca o capacitate practică de una teoretică;
p. 199
- 3. arta se deosebeşte şi de meşteşug; prima este numită artă liberă, al doilea ar putea fi numit artă plătită; se consideră că prima îşi atinge scopul doar ca joc, ca îndeletnicire care este plăcută prin sine însăşi;
- totuşi, orice artă liberă pp o anumită constrângere sau un mecanism fără de care spiritul, ce trebuie să fie liber în artă şi care însufleţeşte opera, nu ar avea trup şi ar dispărea în întregime – de ex, poezia cere exactitatea şi bogăţia limbii, dar şi cunoaşterea prozodiei şi metricii;

44. Despre arta frumoasă

- nu există o ştiinţă a frumosului, ci doar o critică a frumosului, nici o ştiinţă frumoasă, ci doar artă frumoasă;

p. 202
46. Arta frumoasă este arta geniului

- geniul este talentul (darul naturii) care prescrie reguli artei; pt că talentul, ca facultate productivă înnăscută a artistului, aparţine naturii, am putea spune că geniul este dispoziţia înnăscută a sufletului (ingenium) prin care natura prescrie reguli artei;
- artele frumoase trebie considerate în mod necesar ca arte ale geniului;
1. geniul este talentul de a produce fără o regulă dterminată, şi nu o predispoziţie a abilităţii pt ceea ce poate fi învăţat după o regulă; ­> prima însuşire a geniului trebuie să fie originalitatea;
2. pt că şi absurdul poate fi original, produsele geniului trebuie să fie în acelaşi timp modele, adică exemplare; ele nu se nasc din imitaţie, dar trebuie să servească altora drept model de imitat, drept etalon sau regulă de apreciere;
p. 203
3. geniul însuşi nu poate descrie sau indica ştiinţific modul în care creează produsul său, ci el ca natură prescrie reguli;
4. prin geniu natura nu prescrie reguli ştiinţei, ci artei, şi asta în măsura în care este artă frumoasă;

47. Lămurirea şi confrmarea definiţiei anterioare a geniului

- geniul este total opus spiritului de imitaţie; a învăţa înseamnă a imita;
- tot ce expus Newton în opera sa se poate învăţa; dar, compunerea de poezii nu poate fi învăţată; pt că Newton ar putea descrie paşii pe care i-aurmat pt descoperirile sale, dar un poet nu poate spune cum s-a născut poezia sa, pt că nici el nu ştie;
p. 205

48. Despre relaţia dintre geniu şi gust

- pt aprecierea artei frumoase este nevoie de gust;
- pt producerea artei frumoase, este nevoie de geniu;
p. 206
- o frumuseţe a naturii este un obiect frumos;
- frumuseţea artei este o reprezentare frumoasă a unui obiect;
- pt aprecierea frumuseţii naturii nu este nevoie de un concept despre ce fel de lucru trebuie să fie obiectul;
- arta pp un scop în cauza şi în acţiunea ei; pt a declara un produs al artei ca frumos, trebuie pus mai întâi la bază un concept despre ceea ce trebuie să fie lucrul;
- pt că concordanţa elementelor diverse ale unui lucru în vederea destinaţiei lui interioare ca scop constituie perfecţiunea lui, se va lua în considerare în aprecierea frumuseţii artistice şi perfecţiunea lucrului, ceea ce nu se poate întâmpla cu frumuseţea naturii;
p. 207
- gustul este doar o facultate de apreciere şi nu o facultate productivă;
p. 208
- în cazul artei frumoase se poate adesea constata când geniu fără gust, când gust fără geniu;

49. Despre facultăţile sufleteşti ale geniului

- se spune despre unele produse de la care se aşteaptă ca cel puţin în parte să se prezinte ca artă frumoasă că sunt lipsite de spirit (Geist);
- d.p.d.v. estetic, spiritul este principiul activ al sufletului;
- Kant susţine că acest principiu este doar capacitatea de a întruchipa ideile estetice;
- idee estetică = acea reprezentare a imaginaţiei care dă mult de gândit, fără să i se potrivească un gând determinat, adică un concept;
p. 211
- facultăţile sufletului a căror îmbinare, într-o anumită proporţie, constituie geniul sunt imaginaţia şi intelectul;
- geniul constă în proporţia fericită a îmbinării facultăţilor pe care nici o ştiinţă nu o predă şi care nu poate fi învăţată prin sârguinţă; ea permite, pe de o parte, găsirea ideilor pt un concept dat, iar pe de altă parte, găsirea expresiei pt idei prin care dispoziţa sufletească subiectivă produsă astfel, ca însoţitoare a unui concept, să poată fi comunicată altora; acest din urmă talent este ceea ce se numeşte spirit;

p. 214
50. Despre legătura gustului cu geniul în produsele artei frumoase

- imaginaţia, intelectul, spiritul şi gustul sunt necesare pt arta frumoasă;
- primele trei facultăţi sunt unite doar prin intermediul celei de-a patra;

p. 215
51. Despre clasificarea artelor frumoase

- frumuseţea în genere poate fi numită expresie a ideilor estetice;
- dacă vrem să clasificăm artele frumoase, nu putem găsi un principiu mai comod decât analogia artei cu formele expresiei pe care oamenii o utilizează în vorbire;
- expresia constă în cuvinte, gestică şi ton; ­> există doar trei tipuri de arte frumoase: arta cuvântului, arta plastică şi arta jocului senzaţiilor;
1. artele cuvântului sunt elocinţa şi poezia; adică arta oratorului şi cea a poetului;
2. artele plastice sau artele care exprimă ideile prin intuţii sensibile sunt fie arta adevărului sensibil, fie arta aparenţei sensibile; prima se numeşte plastică propriu-zisă, a doua pictură; plastica propriu-zisă se divide în sculptură şi arhitectură;
p. 217
- pictura se împarte în zugrăvirea frumoasă a naturii şi în combinarea frumoasă a produselor ei; prima este pictura propriu-zisă, a doua arta grădinilor;
p. 218
3. arta jocului frumos al senzaţiilor este proporţia diferitelor grade ale dispoziţiei încordării simţului de care ţine senzaţia, adică tonul acestuia; ea se împarte între jocul artistic al senzaţiilor auzului şi cel al senzaţiilor văzului, adică între muzică şi arta culorii;