[Location: Alice Monica's Computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 20 octombrie 2006 13:35:00]
OTILIA (cont’d)
Ce cautam pe aici?
Soferul, un ins mustacios, o priveste nedumerit in oglinda.
OTILIA (cont’d)
La Tineretului, la hotel mergem.
SOFERUL MUSTACIOS
Pai n-ati zis. Eu, daca am vazut bagaj, am pornit spre gara.
OTILIA
Nu, nu mergem la gara.
GABITA
Desi eu asa ma simt - stii, cind intirzii si nu stii daca mai prinzi trenul ...
OTILIA
Termina ...
GABITA
..mama, ce nasoala e senzatia aia ...
OTILIA
Avem tot timpul. In zece minute sintem la hotel, tu urci si te aranjezi si eu plec mai departe. A ramas la trei, nu?
GABITA
Da.
OTILIA
Avem tot timpul.
Soferul da muzica de la radio mai tare.
GABITA
Stiu ce-am uitat: musamaua.
OTILIA isi impreuneaza palmele si da ochii peste cap.
OTILIA
Bai, atita a trebuit si tu sa tii minte si aia ai uitat.
GABITA
Am uitat, na, ce sa fac.
OTILIA
Lasa, poate cit lipsesc eu dai o fuga prin zona pe acolo poate gasesti ceva.
GABITA
Pai nu ziceai ca nu e de unde.
OTILIA
Nu stiu, vezi, intrebi. Si la urma urmei da-o-n ma-sa, daca nu e, nu e.
OTILIA incepe sa caute in geanta dupa ceva.
GABITA
Era bine sa fie.
OTILIA
Termina odata. Nu te mai gindi.
OTILIA scoate din geanta un biletel scris pe hirtie cu patratele, il despatureste si i-l arata GABITEI, care il examineaza si incuviinteaza din cap.
OTILIA (cont’d)
(cu voce scazuta)
Ce e: bloc, casa? Ti-a zis?
GABITA face semn din cap ca nu.
OTILIA (cont’d)
Si cum ne recunoastem?
GABITA
Te recunoaste el. I te-am descris eu la telefon.
OTILIA
Cum m-ai descris?
GABITA da din umeri: ce pretentii.
OTILIA (cont’d)
Hai, zi! Sa aflu si eu cum ma vezi tu.
GABITA
Inalta ... Frumoasa ... Inteligenta ... Harnica.
GABITA zimbeste dar OTILIA e flatata chiar si asa.
OTILIA
Hai, pe bune acuma, ce i-ai zis?
GABITA
Pai mare lucru nu i-am zis ca nu stiam daca vin eu sau tu.
OTILIA
Bai, tu esti sanatoasa la cap?
GABITA
Ce?
OTILIA
Ma pui sa iau camera la hotel, si tu nu stii precis daca ne intilnim cu el?
GABITA
Stai linistita, nu-ti mai fa atitea probleme ca va recunoasteti voi ...
OTILIA
Bai, zau, esti ceva ... Du-te tu daca esti asa de sigura ...
GABITA o priveste cu raceala.
GABITA
Bine, o sa ma duc eu.
GABITA se suceste ostentativ catre fereastra ei.
OTILIA
Bine ca te mai si superi acuma.
Strazile curg in continuare pe ferestre.Masina ajunge in fata hotelului si opreste. Soferul blocheaza taxatorul.
GABITA se cauta prin buzunare.
OTILIA (cont’d)
Platesc eu. Poti sa cobori.
Se afișează postările cu eticheta 2006. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 2006. Afișați toate postările
duminică, 7 decembrie 2008
monolog_din_helge
[Location: Alice Monica's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 5 august 2006 21:29:00]
TINA
Fiecare zi e la fel ca fiecare zi, plină de beznă şi de mine. Aştept. Să se întâmple ceva, ceva mai mare decât pot eu să-mi închipui, ceva care să schimbe totul, să bubuie. Aştept o surpriză. Un cutremur, decernarea premiilor Nobel, mamă Doamne, orice. Aştept eu, am aşa un sentiment de aşteptare în burtă, şi nu se întâmplă nimic. Şi fiecare zi începe totuşi cu poştaşul care spune: „Nimic pentru dumneavoastră.”
Acum câteva săptămâni a venit iubirea, într-o seară a venit, când nu voiam nimic, în afară de să stau într-o cafenea şi să beau un tonic. O fanfară cânta cântece lente, şi eu mă uitam în jur, în copacii care păreau să-şi iţească spre mine mugurii identici, şi sub ei l-am văzut pe băiat. Cu o piele făcută din materiale ciudate, maronii, cu păr moale şi ochi la fel. Şi inima m-a durut, fiindcă arăta totuşi atât de frumos. Am vorbit unul pe lângă altul în engleză. Ce fusese înainte nu mai era valabil, doar băaitul şi cu mine, ne-am dus acasă. În braţele mele un om cald, ca un pui de animal se simţea, să mănânci pielea de pe el, fiindcă de vorbit nu era nevoie. Nu e niciodată nevoie. Nici nu trebuie să ştii nimic despre el, că neînţelegerile apar numai prin cuvinte, mă gândeam eu în ziua de după noaptea aia şi mă gândeam la el în fiecare minut. Visam. Visam o viaţă în tăcere într-o ţară străină, cu el. Tot restul nu mai era important.
TINA
Şi stătea în locuinţa mea. Şi se uita la mine. Era frumos. Şi? Tot punea mâna pe mine, tot mereu. Într-una punea mâna pe mine. Încă mai merge. E doar un om care pune mâna pe mine. Pielea rămânea rece şi gândurile mele erau în ceva gol. Am încercat să vorbesc, dar nu mergea, din cauza limbii sau fiindcă nu era nimic de spus, pe urmă s-a ridicat şi-a plecat.
TINA
Iubirea închide uşa. Copacii sunt din nou aici, şi trece şi un poştaş. El şopteşte: Pentru dumneavoastră nu am nimic.
TINA
Ştii ce se întâmplă când ajung acasă? Nimic nu se-ntâmplă. Umblu prin casă şi nu are nici o importanţă cum arăt. Mobilele cele frumoase nu-mi dau nici o atenţie. Mă uit pe fereastră. Mă ung cu cremă, îmi fac ceva de mâncare, îmi iau mâncarea în pat şi ştiu cum o să mă scol mâine dimineaşă, cum o să iau micul dejun în pat, şi drumul până la serviciu, şi pe ăla îl ştiu. Cunosc deja toate astea, fiecare pas, fiecare frază, pe care o spun peste zi.
TINA
Cu câţiva ani în urmă, Marea Baltică era pentru mine cea mai mare mare din lume, era de fapt lumea şi, în felul ăsta, tot ceea ce n-aş fi avut niciodată. O călătorie până acolo părea ca o călătorie în America, la fel de departe, într-o ţară lăudată. Am ajuns acolo la ceasul când ziua se pregăteşte să meargă la culcare. Marea, în lumină, cu valuri mărunte, care sună ca uleiul de plajă, produce zgomote supărătoare. Vrea să doarmă, nu să se holbeze careva la ea. Şi tot timpul sunt acolo unii care se holbează. Şed şi se holbează, nici unul nu ştie de ce, la marea care ar vrea atât de mult să se culce. Ea e neagră, argintie, roşie şi mai ales arată ca şi când nu s-ar termina nicăieri, nici n-ar începe, nesfârşită ca universul. Şi poate că oamenii bănuiesc că există ceva, care e mai mare ca ei şi care prin asta îi consolează, când stau ei aşa şi se uită. Undeva, acolo unde ochiul meu era prea slab ca să mai ajungă, începea libertatea, care se numea Amsterdam şi Zürich. Pe toate plajele din lume sunt oameni care stau şi se uită la mare, de sus arată ca nişte furnici, un tiv negru înainte să înceapă albastrul. Milioane de oameni care stau şi se uită la mare şi se gândesc la infinit, la chinurile iubirii, se gândesc la sfârşit, se gândesc la ţări îndepărtate, se gândesc, ar trebuie să trăiesc pe malul mării, ar trebui să călătoresc, ar trebui să trăiesc altfel. Milioane de oameni sunt vrăjiţi de mare. Înţeleg, pentru scurt timp. Înţeleg cât îi e de indeferent lumii , dacă ei îşi irosesc viaţa sau nu. Marea, care tot aici o să fie, mai târziu. Şi timp de o clipă au aşa o idee sau o consolare sau se găndesc mâine, mâine am să schimb totul. Aşa gândesc oamenii atunci când se uită la mare, gânduri scurte, mici, despre ceva, care e mult mai mare decât ei, şi gândurile se transformă în aer şi ploaie şi cad în mare, sunt duse de acolo, şi oamenii se ridică, uită şi nu mai au decât aşa, un dor, atunci când sunt iar departe de ea. Dar de ce anume, asta nu le mai vine în minte.
TINA
Noaptea în care am vrut să mor nu era foarte întunecată, nici luminoasă, era spălăcită aşa cum e totul în acea jumătate a anului, care e rezervată morţii. Aproape ca prin somn m-am văzut sculându-mă, îmbrăcând copilul, ducându-l la creşă, ducându-mă la birou, mâncând în pauza de prânz paste instant şi vorbind la telefon cu oameni care chiar şi când îţi spun cât e ceasul sunt deja minciună. Am stat întinsă, fără să mă mişc, cu ochii închişi, cu sufletul închis şi simţindu-mă deja într-o stare de moarte. Aşa ar fi, dacă nu ar mai trebui să iei decizii, să nu trebuiască să mai fii răspunzătoare pentru viaţa ta, să zaci. Era o mare pace, şi ziua, în care am vrut să mor, era una bună. Zăceam în patul meu şi voiam să încep să cobor, când un mic batracian mi-a sărit în pat şi, în ciuda faptului că avea un picior de lemn, a început să danseze. Râdea şi cânta. Acum avem şi covoare de mărimea camerei, am spus eu, şi eu am zdrobit animalul ăla jalnic şi am reluat pregătirile pentru moarte.
TINA
De ce nu ne-a spus nimeni la naştere ce fel de job o să avem aici, în rest, ăştia îţi zic toate tâmpeniile posibile, cu ce să te îmbraci, cum să te hrăneşti şi cum să treci strada. De ce dracu nu există un rege, care să le explice la toţi nou-născuţii înainte de naştere despre ce e vorba. Dragă micuţule, peste câteva zile o să vii pe lume, misiunea ta o să fie să devii instalator, să faci un copil şi să-ţi amenajezi o groapă pentru resturile menajere biodegradabile. Nu cumva să încerci să vrei mai mult, altfel te fac eu să-ţi piară cheful.
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 5 august 2006 21:29:00]
TINA
Fiecare zi e la fel ca fiecare zi, plină de beznă şi de mine. Aştept. Să se întâmple ceva, ceva mai mare decât pot eu să-mi închipui, ceva care să schimbe totul, să bubuie. Aştept o surpriză. Un cutremur, decernarea premiilor Nobel, mamă Doamne, orice. Aştept eu, am aşa un sentiment de aşteptare în burtă, şi nu se întâmplă nimic. Şi fiecare zi începe totuşi cu poştaşul care spune: „Nimic pentru dumneavoastră.”
Acum câteva săptămâni a venit iubirea, într-o seară a venit, când nu voiam nimic, în afară de să stau într-o cafenea şi să beau un tonic. O fanfară cânta cântece lente, şi eu mă uitam în jur, în copacii care păreau să-şi iţească spre mine mugurii identici, şi sub ei l-am văzut pe băiat. Cu o piele făcută din materiale ciudate, maronii, cu păr moale şi ochi la fel. Şi inima m-a durut, fiindcă arăta totuşi atât de frumos. Am vorbit unul pe lângă altul în engleză. Ce fusese înainte nu mai era valabil, doar băaitul şi cu mine, ne-am dus acasă. În braţele mele un om cald, ca un pui de animal se simţea, să mănânci pielea de pe el, fiindcă de vorbit nu era nevoie. Nu e niciodată nevoie. Nici nu trebuie să ştii nimic despre el, că neînţelegerile apar numai prin cuvinte, mă gândeam eu în ziua de după noaptea aia şi mă gândeam la el în fiecare minut. Visam. Visam o viaţă în tăcere într-o ţară străină, cu el. Tot restul nu mai era important.
TINA
Şi stătea în locuinţa mea. Şi se uita la mine. Era frumos. Şi? Tot punea mâna pe mine, tot mereu. Într-una punea mâna pe mine. Încă mai merge. E doar un om care pune mâna pe mine. Pielea rămânea rece şi gândurile mele erau în ceva gol. Am încercat să vorbesc, dar nu mergea, din cauza limbii sau fiindcă nu era nimic de spus, pe urmă s-a ridicat şi-a plecat.
TINA
Iubirea închide uşa. Copacii sunt din nou aici, şi trece şi un poştaş. El şopteşte: Pentru dumneavoastră nu am nimic.
TINA
Ştii ce se întâmplă când ajung acasă? Nimic nu se-ntâmplă. Umblu prin casă şi nu are nici o importanţă cum arăt. Mobilele cele frumoase nu-mi dau nici o atenţie. Mă uit pe fereastră. Mă ung cu cremă, îmi fac ceva de mâncare, îmi iau mâncarea în pat şi ştiu cum o să mă scol mâine dimineaşă, cum o să iau micul dejun în pat, şi drumul până la serviciu, şi pe ăla îl ştiu. Cunosc deja toate astea, fiecare pas, fiecare frază, pe care o spun peste zi.
TINA
Cu câţiva ani în urmă, Marea Baltică era pentru mine cea mai mare mare din lume, era de fapt lumea şi, în felul ăsta, tot ceea ce n-aş fi avut niciodată. O călătorie până acolo părea ca o călătorie în America, la fel de departe, într-o ţară lăudată. Am ajuns acolo la ceasul când ziua se pregăteşte să meargă la culcare. Marea, în lumină, cu valuri mărunte, care sună ca uleiul de plajă, produce zgomote supărătoare. Vrea să doarmă, nu să se holbeze careva la ea. Şi tot timpul sunt acolo unii care se holbează. Şed şi se holbează, nici unul nu ştie de ce, la marea care ar vrea atât de mult să se culce. Ea e neagră, argintie, roşie şi mai ales arată ca şi când nu s-ar termina nicăieri, nici n-ar începe, nesfârşită ca universul. Şi poate că oamenii bănuiesc că există ceva, care e mai mare ca ei şi care prin asta îi consolează, când stau ei aşa şi se uită. Undeva, acolo unde ochiul meu era prea slab ca să mai ajungă, începea libertatea, care se numea Amsterdam şi Zürich. Pe toate plajele din lume sunt oameni care stau şi se uită la mare, de sus arată ca nişte furnici, un tiv negru înainte să înceapă albastrul. Milioane de oameni care stau şi se uită la mare şi se gândesc la infinit, la chinurile iubirii, se gândesc la sfârşit, se gândesc la ţări îndepărtate, se gândesc, ar trebuie să trăiesc pe malul mării, ar trebui să călătoresc, ar trebui să trăiesc altfel. Milioane de oameni sunt vrăjiţi de mare. Înţeleg, pentru scurt timp. Înţeleg cât îi e de indeferent lumii , dacă ei îşi irosesc viaţa sau nu. Marea, care tot aici o să fie, mai târziu. Şi timp de o clipă au aşa o idee sau o consolare sau se găndesc mâine, mâine am să schimb totul. Aşa gândesc oamenii atunci când se uită la mare, gânduri scurte, mici, despre ceva, care e mult mai mare decât ei, şi gândurile se transformă în aer şi ploaie şi cad în mare, sunt duse de acolo, şi oamenii se ridică, uită şi nu mai au decât aşa, un dor, atunci când sunt iar departe de ea. Dar de ce anume, asta nu le mai vine în minte.
TINA
Noaptea în care am vrut să mor nu era foarte întunecată, nici luminoasă, era spălăcită aşa cum e totul în acea jumătate a anului, care e rezervată morţii. Aproape ca prin somn m-am văzut sculându-mă, îmbrăcând copilul, ducându-l la creşă, ducându-mă la birou, mâncând în pauza de prânz paste instant şi vorbind la telefon cu oameni care chiar şi când îţi spun cât e ceasul sunt deja minciună. Am stat întinsă, fără să mă mişc, cu ochii închişi, cu sufletul închis şi simţindu-mă deja într-o stare de moarte. Aşa ar fi, dacă nu ar mai trebui să iei decizii, să nu trebuiască să mai fii răspunzătoare pentru viaţa ta, să zaci. Era o mare pace, şi ziua, în care am vrut să mor, era una bună. Zăceam în patul meu şi voiam să încep să cobor, când un mic batracian mi-a sărit în pat şi, în ciuda faptului că avea un picior de lemn, a început să danseze. Râdea şi cânta. Acum avem şi covoare de mărimea camerei, am spus eu, şi eu am zdrobit animalul ăla jalnic şi am reluat pregătirile pentru moarte.
TINA
De ce nu ne-a spus nimeni la naştere ce fel de job o să avem aici, în rest, ăştia îţi zic toate tâmpeniile posibile, cu ce să te îmbraci, cum să te hrăneşti şi cum să treci strada. De ce dracu nu există un rege, care să le explice la toţi nou-născuţii înainte de naştere despre ce e vorba. Dragă micuţule, peste câteva zile o să vii pe lume, misiunea ta o să fie să devii instalator, să faci un copil şi să-ţi amenajezi o groapă pentru resturile menajere biodegradabile. Nu cumva să încerci să vrei mai mult, altfel te fac eu să-ţi piară cheful.
sâmbătă, 6 decembrie 2008
A mother passing by her daughter
[Location: Alice Monica's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 31 mai 2006 00:58:00]
"A mother passing by her daughter's bedroom was astonished to see the bed was nicely made and everything was picked up. Then she saw an envelope propped up prominently on the center of the bed. It was addressed, "Mom." With the worst premonition, she opened the envelope and read the letter with trembling hands: Dear Mom: It is with great regret and sorrow that I'm writing you. I had to elope with my new boyfriend because I wanted to avoid a scene with Dad and you. I've been finding real passion with Ahmed and he is so nice-even with all his piercings, tattoos, beard, and his motorcycle clothes. But it's not only the passion Mom, I'm pregnant and Ahmed said that we will be very happy. He already owns a trailer in the woods and has a stack of firewood for the whole winter. He wants to have many more children with me and that's now one of my dreams too. Ahmed taught me that marihuana doesn't really hurt anyone and we'll be growing it for us and trading it with his friends for all the cocaine and ecstasy we want. In the meantime, we'll pray that science will find a cure for AIDS so Ahmed can get better; he sure deserves it!! Don't worry Mom, I'm 15 years old now and I know how to take care of myself. Someday I'm sure we'll be back to visit so you can get to know your grand children.
Your daughter, Judith
PS: Mom, none of the above is true. I'm over at the neighbor's house. I just wanted to remind you that there are worse things in life than my report card that's in my desk center drawer. I love you! Call when it is safe for me to come home"
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 31 mai 2006 00:58:00]
"A mother passing by her daughter's bedroom was astonished to see the bed was nicely made and everything was picked up. Then she saw an envelope propped up prominently on the center of the bed. It was addressed, "Mom." With the worst premonition, she opened the envelope and read the letter with trembling hands: Dear Mom: It is with great regret and sorrow that I'm writing you. I had to elope with my new boyfriend because I wanted to avoid a scene with Dad and you. I've been finding real passion with Ahmed and he is so nice-even with all his piercings, tattoos, beard, and his motorcycle clothes. But it's not only the passion Mom, I'm pregnant and Ahmed said that we will be very happy. He already owns a trailer in the woods and has a stack of firewood for the whole winter. He wants to have many more children with me and that's now one of my dreams too. Ahmed taught me that marihuana doesn't really hurt anyone and we'll be growing it for us and trading it with his friends for all the cocaine and ecstasy we want. In the meantime, we'll pray that science will find a cure for AIDS so Ahmed can get better; he sure deserves it!! Don't worry Mom, I'm 15 years old now and I know how to take care of myself. Someday I'm sure we'll be back to visit so you can get to know your grand children.
Your daughter, Judith
PS: Mom, none of the above is true. I'm over at the neighbor's house. I just wanted to remind you that there are worse things in life than my report card that's in my desk center drawer. I love you! Call when it is safe for me to come home"
duminică, 30 noiembrie 2008
PROTECT necesar
[Location: Ioana's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 30 septembrie 2006 12:23:00]
de procurat:
- FRIGIDER: desant, sponsori, sanziana, stefan
- PLITA ELECTRICA: sponsori, mona
- MASA, SCAUNE: platou
- PLACI+RANFORCE
- DULAP: platou
- COS DE GUNOI
- TOASTER: Ioana
- PRAJITOR PAINE: bunici
- STORCATOR: cluj
- FILTRU CAFEA: anne
- CASEROLE: ioana, david
- VESELA: ioana, david, bunici, let’s food
- DULAPIOR DE PAINE: david
- FUND: ioana
- MICROFON+BOXA: scoala
- CUTII TABLA: cluj
- RADIO
- CHEI
- TAPET
- LINOLEUM
- MUSAMA: bunici
- PERNITE SCAUNE: bunici
- LACATE
- LANTURI
- LANT USA
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 30 septembrie 2006 12:23:00]
de procurat:
- FRIGIDER: desant, sponsori, sanziana, stefan
- PLITA ELECTRICA: sponsori, mona
- MASA, SCAUNE: platou
- PLACI+RANFORCE
- DULAP: platou
- COS DE GUNOI
- TOASTER: Ioana
- PRAJITOR PAINE: bunici
- STORCATOR: cluj
- FILTRU CAFEA: anne
- CASEROLE: ioana, david
- VESELA: ioana, david, bunici, let’s food
- DULAPIOR DE PAINE: david
- FUND: ioana
- MICROFON+BOXA: scoala
- CUTII TABLA: cluj
- RADIO
- CHEI
- TAPET
- LINOLEUM
- MUSAMA: bunici
- PERNITE SCAUNE: bunici
- LACATE
- LANTURI
- LANT USA
natasha vrea sa
[Location: Ioana's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 4 martie 2006 11:04:00]
natasha vrea sa-l convinga pe andrei sa:
- anuleze carnavalul
- il mute pe Bobik in camera Irinei
- tina cura de slabire cu iaurt
ce face???
il manipuleaza…
trebuie sa se apropie cumva de el, fara sa para ca-l seduce si aproape fiind sa-l imbarlige mai usor.
- ii coase o camasa, direct pe el
- cand il intreaba cat e ceasul, el trebuie sa si-o dea jos de pe el dar cand se intoarce si-o ia la
loc, pt ca-i place ca natasha sa fie aproape de el
- inainte sa il roage sa nu mai primeasca mascatii se inteapa in deget si ii face rugamintea cu
degetul in gura lui andrei
- tb sa se vada ca de fapt camasa e un pretext sa se apropie de el: cand el dispare sa-i spuna
cat e casul
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 4 martie 2006 11:04:00]
natasha vrea sa-l convinga pe andrei sa:
- anuleze carnavalul
- il mute pe Bobik in camera Irinei
- tina cura de slabire cu iaurt
ce face???
il manipuleaza…
trebuie sa se apropie cumva de el, fara sa para ca-l seduce si aproape fiind sa-l imbarlige mai usor.
- ii coase o camasa, direct pe el
- cand il intreaba cat e ceasul, el trebuie sa si-o dea jos de pe el dar cand se intoarce si-o ia la
loc, pt ca-i place ca natasha sa fie aproape de el
- inainte sa il roage sa nu mai primeasca mascatii se inteapa in deget si ii face rugamintea cu
degetul in gura lui andrei
- tb sa se vada ca de fapt camasa e un pretext sa se apropie de el: cand el dispare sa-i spuna
cat e casul
luni, 17 noiembrie 2008
barbulescu ramona
[Location: David's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 23 octombrie 2006 23:53:00]
barbulescu ramona
soim al patriei ,elev premiant,student cu potential,coregraf pur si simplu de natura rigida,misterios
creator a tot soiul de conflicte si situatii ridicole
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 23 octombrie 2006 23:53:00]
barbulescu ramona
soim al patriei ,elev premiant,student cu potential,coregraf pur si simplu de natura rigida,misterios
creator a tot soiul de conflicte si situatii ridicole
duminică, 16 noiembrie 2008
Spot Radio
[Location: David's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 12 iulie 2006 14:49:00]
Spot Radio “Let’s Food!”
72% dintre romani mananca in fata televizorului
1% si-au facut liposuctie
62% nu merg niciodata la restaurant
10% merg la nunti doar ca sa manance gratis
8% sunt vegetarieni
Toti romanii mananca zilic E-uri
Let’s Food – un performance de Ioana Paun si David Schwartz produs de Teatrul Fara Frontiere in colaborare cu tangaProject.
Intre 20 si 24 iulie, in fiecare seara la Gradina Cinema Capitol de la ora 21. Acces pe baza de rezervare la www.teatrulfarafrontiere.ro.
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 12 iulie 2006 14:49:00]
Spot Radio “Let’s Food!”
72% dintre romani mananca in fata televizorului
1% si-au facut liposuctie
62% nu merg niciodata la restaurant
10% merg la nunti doar ca sa manance gratis
8% sunt vegetarieni
Toti romanii mananca zilic E-uri
Let’s Food – un performance de Ioana Paun si David Schwartz produs de Teatrul Fara Frontiere in colaborare cu tangaProject.
Intre 20 si 24 iulie, in fiecare seara la Gradina Cinema Capitol de la ora 21. Acces pe baza de rezervare la www.teatrulfarafrontiere.ro.
necesar_rahovanonstop
[Location: david's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 10 octombrie 2006 20:52:00]
1.Prelungitoare lungi
2.Boxe
3.Microfoane
4.Halogene (12)
5. Laptop (5)
6.Imprimanta
7.Hartie
8. Eco-toilet
9. Masina cu remorca/papuc
10.Mixer sunet
11. Videoproiector
12.Ecran
13.Practicabile
14.Cablu hifilm 50m
15. Mese+banci
16.Aeroterme
17.Saci de dormit
18. Filtru cafea
19. Cort militar
Lista_cu_invitatii_la_cina_timp_de_cinci_zile
[Location: david's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 19 iulie 2006 19:50:00 ]
Lista cu invitatii la cina de joi 20 iulie
Costin Hrubaru si…
…
Andrei Dumitrescu si…
Anca Dumitriu
Paul Ceteanu si…
City Cat ( e turc si nu i se cunoaste numele, nu s-a inteles…J)
Eugen Cojocaru
Natalie Shelaru
Alexandra Museteanu si…
Alexandru Chioveanu
Lista cu invitatii la cina de joi 21 iulie
1. Florentina Bratfanof si…
2. Cristian Stan
3. Ana Maria Raduta si…
4. Ciprian Baston
5. Ema Serban si…
6. Calin Adrian
7. Andreea Udrea si…
8. Roxana Catulescu
9. Bogdan Marin
10. Viviana Druga
Lista cu invitatii la cina de joi 22 iulie
Selma Purica si…
…
…
…
Dragos Burghelia si…
…
Maria Mora
Despina Badescu si…
Robert Ratiu
Lista cu invitatii la cina de joi 23 iulie
Alexandru Mihaescu si…
Claudio Coluua
Maria Dunca
Otilia Schwartz
Alexandra Stanica si…
…
Bogdan Grigore si…
…
Catalina George
Bianca Boitan
Lista cu invitatii la cina de joi 24 iulie
Liberiu Tudor Breazu si…
…
Valentin Matei si…
Alexandra Bisericosu
Alexe Poescu si…
Silviu Apostol si…
Elena Brotac
Tina Banica
Francois Beillard
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 19 iulie 2006 19:50:00 ]
Lista cu invitatii la cina de joi 20 iulie
Costin Hrubaru si…
…
Andrei Dumitrescu si…
Anca Dumitriu
Paul Ceteanu si…
City Cat ( e turc si nu i se cunoaste numele, nu s-a inteles…J)
Eugen Cojocaru
Natalie Shelaru
Alexandra Museteanu si…
Alexandru Chioveanu
Lista cu invitatii la cina de joi 21 iulie
1. Florentina Bratfanof si…
2. Cristian Stan
3. Ana Maria Raduta si…
4. Ciprian Baston
5. Ema Serban si…
6. Calin Adrian
7. Andreea Udrea si…
8. Roxana Catulescu
9. Bogdan Marin
10. Viviana Druga
Lista cu invitatii la cina de joi 22 iulie
Selma Purica si…
…
…
…
Dragos Burghelia si…
…
Maria Mora
Despina Badescu si…
Robert Ratiu
Lista cu invitatii la cina de joi 23 iulie
Alexandru Mihaescu si…
Claudio Coluua
Maria Dunca
Otilia Schwartz
Alexandra Stanica si…
…
Bogdan Grigore si…
…
Catalina George
Bianca Boitan
Lista cu invitatii la cina de joi 24 iulie
Liberiu Tudor Breazu si…
…
Valentin Matei si…
Alexandra Bisericosu
Alexe Poescu si…
Silviu Apostol si…
Elena Brotac
Tina Banica
Francois Beillard
david
[Location: David's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 3 aprilie 2007 11:17:00 ]
Raport astrologic generat marþi, 3 aprilie 2007, de Astrograma 1.0
Titlul astrogramei: david
Date natale: Miercuri, 7 august 1985, Bucureºti, 26:06E, 44:30N
Ora: 14:20, GMT +2:00
Informatiile sumare ce urmeazã sunt destinate caracterizãrii unei persoane. Asadar, dacã este vorba despre o hartã referitoare la un eveniment, va trebui sã consultati interpretãri specifice, în functie de dorintele dumneavoastrã. De asemenea, nu s-a acoperit nici aria medicalã, care are si ea interpretãrile ei specifice. Cu alte cuvinte, multe alte informatii, în detalii, pot fi scoase din orice hartã natalã.
Soare în Leu
Vitalitate, vointã puternicã, înclinatii cãtre speculatii, generozitate, cãldurã, creativitate. Nativul se simte mândru, fiind popular si având calitãti de conducãtor. Spirit ambitios, fire orgolioasã si ambitioasã.
Luna în Taur
Pozitie de exaltare. Persoanã socuiabilã, blândã, calmã, persistentã. Sentimente profunde si senzuale, dispozitie bunã. Greu de enervat, nativul este practic, plin de resurse, cu înclinatii pentru muzicã, artã si o viatã plãcutã. Prosperitate.
Mercur în Leu
Pozitie de cãdere. Minte voioasã, creativã, nobilã, expresivã, speculativã si generoasã. Gânduri artistice, mândre si organizate. Concentrare bunã a ideilor.
Venus în Rac
Sentimentele sunt sensibile, materne, protectoare. Nativul îsi iubeste familia, fiind patriotic. Iubirea din partea mamei este importantã. Imaginatie frumoasã, emotii puternice si persistente.
Marte în Leu
Energie creativã, dinamism, dorinte puternice si pasionale, persoanã generoasã si cu spirit de distractie. Talente de lider, actorie. Persoanã neînfricatã, sincerã, mândrã.
Jupiter în Vãrsãtor
Mentalitate mai umanã, tolerantã, deschisã spre inovatie, intuitie, independentã, neconventional. Originalitate si activitãti sociale întinse, expansiune a prieteniilor. Entuziasm în privinta reformelor, cauzelor sociale, stiintei moderne, psihologiei.
Saturn în Scorpion
Nativul este manipulator, siret, perspicace, cu un intelect penetrant. Emotii agresive, pe fundalul unor dorinte bine calculate. Tendinte spre investigare, detectarea greselilor. Dinamism.
Uranus în Sãgetãtor
Nativul acestei generatii îsi schimbã des atitudinea fatã de religie si probleme spirituale, filosofie sau probleme globale.
Neptun în Capricorn
Fantezii legate de faimã si bogãtie, idealism practic, manipulãri cu ajutorul unor puteri financiare majore, traditii mistice.
Pluton în Scorpion
Pozitie de domiciliu. Generatie de oameni interesati de lucruri oculte, mistere, problema mortii. Atentie fatã de bolile cu transmitere sexualã.
Ascendent în Scorpion
Persoanã hotãrâtã, puternicã, curajoasã, energicã, pasionatã, subtilã, secretoasã, sarcasticã, manipulativã. Îi place sã investigheze, plin de resurse si intuitie. Emotii si dorinte puternice, misticism, sexualitate.
Mijl. Cerului în Leu
Carierã eventual în domeniul armatei, sau care tine cont de subordonare sau creatie, cum ar fi actoria. Sanse mari de popularitate datoritã talentelor personale. Domenii: administratie, management.
Soare în Casa IX
Pozitie specificã idealurilor majore, aspiratiilor înalte în domenii ca educatia, religia, filosofia. Nativul doreste sã-si extindã orizontul cultural prin cãlãtorii sau învãtãmânt. Spirit de aventurã, explorare, activitãti sportive.
Luna în Casa VI
Preocupare pentru muncã, lucruri practice, ce pot implica si casa. Nativul este în slujba altora, îi plac chestiunile stiintifice si tehnice. Înclinatii spre curãtat, spãlat, griji pentru sãnãtate.
Mercur în Casa IX
Gândurile sunt concentrate în domeniul educatiei superioare, intelectului, cãlãtoriilor. Nativul poate fi profesor sau îi place sã învete de la altii. Minte exploratoare în domeniul filosofic si religios. Schimbãri în cãlãtorii ce stimuleazã învãtarea.
Venus în Casa VIII
Nativ care adorã energia, relatiile sexuale, fructificarea parteneriatului si lucrul cu ceilalti. Poate fi atras de experiente psihice si mistice.
Marte în Casa IX
Intelect hotãrât, aventuros, capabil de a lupta pentru ideile, principiile si credintele sale. Dorintã de cãlãtorii sau activitãti sportive. Motivatii de lãrgire a orizontului prin filosofie sau religie.
Jupiter în Casa III
Succese în activitãti ce tin de comunicare si învãtare. Beneficii si oportunitãti cu ajutorul fratilor sau surorilor. Minte entuziastã, veselã în timpul conversatiilor sau în scris.
Saturn în Casa I
Personalitate prudentã, disciplinatã, de încredere, calmã, rezervatã. Asumare de responsabilitãti si sarcini asupra propriei persoane. Senzatie de insecuritate personalã, limitare a auto-exprimãrii, inhibitii puternice.
Uranus în Casa I
Personalitate excentricã, radicalã, independentã, liberã, ce exprimã extremul si neobisnuitul.
Neptun în Casa II
Talent poetic si muzical. Nativul este un idealist practic sau poate avea fantezii despre bogãtie, fiind în stare sã sacrifice resursele în scopuri filantropice.
Pluton în Casa XII
Subconstient intens, tendinte mistice. Înclinatii auto-distructive, urmate de o constiintã superioarã. Implicatii în reabilitãri sociale sau lumea subteranã.
Soare în opozitie cu Jupiter
Agitatie, extravagantã, pretentii. Judecatã impartialã, tendintã de a impune altora punctul de vedere. Nativul ia riscuri, acestea putând avea consecinte în sãnãtate. Pretentii nefondate, promisiuni oarbe, ce conduc la neîncredere din partea altora.
Soare în trigon cu Uranus
Originalitate, independentã, intuitie. Minte deschisã; actiuni umanitare, atasament pentru o organizatie. Personalitate magneticã, abilitãti de lider. Atractie pentru stiintã si ocultism. Carierã datoratã inteligentei si agerimii.
Soare în cuadraturã cu Ascendent
Conflict între cum este vãzut si cum se vede nativul, între constiintã si felul de prezentare. Probleme cu partenerii sau publicul, datoritã tendintei de a domina. Tensiuni si stres, datoritã problemelor de exprimare.
Luna în trigon cu Neptun
Vise si intuitii profetice. Interes pentru psihologie. Talente artistice dezvoltate, imaginatie bogatã; muzicã. Tendintã de a distorsiona realitatea; visãtor, nativul se poate dezamãgi pe el însusi. Sensibilitate la emotiile altora. Rafinament în relatii.
Luna în opozitie cu Pluton
Tendinte spre gelozie, neliniste, impulsivitate si singurãtate. Nativul se poate simti neglijat, datoritã relatiilor cu pãrintii. Dispute cu familia în privinta resurselor. Tendintã de a controla familia. Emotii exprimate impulsiv în relatiile cu ceilalti.
Luna în trigon cu Mijl. Cerului
Viata privatã este armonioasã. Sensibilitate fatã de problemele casnice si membrii familiei. Succesul profesional vine din capacitatea de a negocia cu publicul si de adaptare la emotiile si stãrile sefilor sau celor de care depinde cariera.
Mercur în cuadraturã cu Saturn
Inteligentã, traditionalism, minte rezervatã, timidã, dar ambitioasã. Pesimism, neonestitate. Inhibitii mentale, gândire prea traditionalã, rigiditate în ce priveste disciplina si comunicarea. Probleme de auz. Muncã în exces, memorie slabã.
Mercur în cuadraturã cu Ascendent
Dificultãti de exprimare si de comunicare cu partenerii si publicul. În scris si vorbit, cuvintele sunã ciudat, fiind întelese gresit. Probleme nervoase, ce afecteazã puterea de comunicare.
Venus în opozitie cu Neptun
Emotiile si sentimentele sunt influentate de forte subconstiente. Perceptie gresita asupra realitatiii. Idealism exagerat. Vulnerabilitate emotionalã, conflicte între emotii si intuitie. Deziluzii, eventual în probleme artistice, financiare sau romantice.
Venus în trigon cu Pluton
Creativitate, ingeniozitate, indulgentã. Nativul este dedicat, onest, cu o naturã emotionalã puternicã. Dragoste la prima vedere. Iubirea poate conduce la regenerare spiritualã, datoritã întelegerii dragostei. Relatii apropiate importante. Opinii ferme.
Marte în opozitie cu Jupiter
Intolerantã, agresivitate în impunerea punctelor de vedere religioase sau filosofice. Conceptii fixe. Actiuni exagerate, dorintã de a realiza cât mai mult. Irosire a energiei, epuizare. Urmãrire a scopului personal. Dorinte de cãlãtorii si aventurã.
Saturn în conjunctie cu Ascendent
Persoanã de încredere, ambitioasã si responsabilã. Dificultãti în viatã la vârste timpurii. Imaginea nativului este una serioasã, austerã, rezervatã, ce aratã neprietenie. Probleme dentare, de piele sau reumatice. Pozitia poate aduce timiditate si povarã.
Neptun în sextil cu Pluton
Oportunitãti de avansare stiintificã. Libertate de exprimare a emotiilor, folosire în sens benefic a puterilor psihice. Capacitate de folosire a potentialului intelectual si stiintific. Abilitãti intuitive, luptã împotriva nedreptãtii.
Neptun în trigon cu Mijl. Cerului
Intuitie folositã în domeniul profesional, capacitate de a simti starea superiorilor. Recunoastere publicã, impresionabilitate fatã de persoane sau lucruri artistice. Relatii strânse cu pãrintii, intuitie în mediul familial.
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 3 aprilie 2007 11:17:00 ]
Raport astrologic generat marþi, 3 aprilie 2007, de Astrograma 1.0
Titlul astrogramei: david
Date natale: Miercuri, 7 august 1985, Bucureºti, 26:06E, 44:30N
Ora: 14:20, GMT +2:00
Informatiile sumare ce urmeazã sunt destinate caracterizãrii unei persoane. Asadar, dacã este vorba despre o hartã referitoare la un eveniment, va trebui sã consultati interpretãri specifice, în functie de dorintele dumneavoastrã. De asemenea, nu s-a acoperit nici aria medicalã, care are si ea interpretãrile ei specifice. Cu alte cuvinte, multe alte informatii, în detalii, pot fi scoase din orice hartã natalã.
Soare în Leu
Vitalitate, vointã puternicã, înclinatii cãtre speculatii, generozitate, cãldurã, creativitate. Nativul se simte mândru, fiind popular si având calitãti de conducãtor. Spirit ambitios, fire orgolioasã si ambitioasã.
Luna în Taur
Pozitie de exaltare. Persoanã socuiabilã, blândã, calmã, persistentã. Sentimente profunde si senzuale, dispozitie bunã. Greu de enervat, nativul este practic, plin de resurse, cu înclinatii pentru muzicã, artã si o viatã plãcutã. Prosperitate.
Mercur în Leu
Pozitie de cãdere. Minte voioasã, creativã, nobilã, expresivã, speculativã si generoasã. Gânduri artistice, mândre si organizate. Concentrare bunã a ideilor.
Venus în Rac
Sentimentele sunt sensibile, materne, protectoare. Nativul îsi iubeste familia, fiind patriotic. Iubirea din partea mamei este importantã. Imaginatie frumoasã, emotii puternice si persistente.
Marte în Leu
Energie creativã, dinamism, dorinte puternice si pasionale, persoanã generoasã si cu spirit de distractie. Talente de lider, actorie. Persoanã neînfricatã, sincerã, mândrã.
Jupiter în Vãrsãtor
Mentalitate mai umanã, tolerantã, deschisã spre inovatie, intuitie, independentã, neconventional. Originalitate si activitãti sociale întinse, expansiune a prieteniilor. Entuziasm în privinta reformelor, cauzelor sociale, stiintei moderne, psihologiei.
Saturn în Scorpion
Nativul este manipulator, siret, perspicace, cu un intelect penetrant. Emotii agresive, pe fundalul unor dorinte bine calculate. Tendinte spre investigare, detectarea greselilor. Dinamism.
Uranus în Sãgetãtor
Nativul acestei generatii îsi schimbã des atitudinea fatã de religie si probleme spirituale, filosofie sau probleme globale.
Neptun în Capricorn
Fantezii legate de faimã si bogãtie, idealism practic, manipulãri cu ajutorul unor puteri financiare majore, traditii mistice.
Pluton în Scorpion
Pozitie de domiciliu. Generatie de oameni interesati de lucruri oculte, mistere, problema mortii. Atentie fatã de bolile cu transmitere sexualã.
Ascendent în Scorpion
Persoanã hotãrâtã, puternicã, curajoasã, energicã, pasionatã, subtilã, secretoasã, sarcasticã, manipulativã. Îi place sã investigheze, plin de resurse si intuitie. Emotii si dorinte puternice, misticism, sexualitate.
Mijl. Cerului în Leu
Carierã eventual în domeniul armatei, sau care tine cont de subordonare sau creatie, cum ar fi actoria. Sanse mari de popularitate datoritã talentelor personale. Domenii: administratie, management.
Soare în Casa IX
Pozitie specificã idealurilor majore, aspiratiilor înalte în domenii ca educatia, religia, filosofia. Nativul doreste sã-si extindã orizontul cultural prin cãlãtorii sau învãtãmânt. Spirit de aventurã, explorare, activitãti sportive.
Luna în Casa VI
Preocupare pentru muncã, lucruri practice, ce pot implica si casa. Nativul este în slujba altora, îi plac chestiunile stiintifice si tehnice. Înclinatii spre curãtat, spãlat, griji pentru sãnãtate.
Mercur în Casa IX
Gândurile sunt concentrate în domeniul educatiei superioare, intelectului, cãlãtoriilor. Nativul poate fi profesor sau îi place sã învete de la altii. Minte exploratoare în domeniul filosofic si religios. Schimbãri în cãlãtorii ce stimuleazã învãtarea.
Venus în Casa VIII
Nativ care adorã energia, relatiile sexuale, fructificarea parteneriatului si lucrul cu ceilalti. Poate fi atras de experiente psihice si mistice.
Marte în Casa IX
Intelect hotãrât, aventuros, capabil de a lupta pentru ideile, principiile si credintele sale. Dorintã de cãlãtorii sau activitãti sportive. Motivatii de lãrgire a orizontului prin filosofie sau religie.
Jupiter în Casa III
Succese în activitãti ce tin de comunicare si învãtare. Beneficii si oportunitãti cu ajutorul fratilor sau surorilor. Minte entuziastã, veselã în timpul conversatiilor sau în scris.
Saturn în Casa I
Personalitate prudentã, disciplinatã, de încredere, calmã, rezervatã. Asumare de responsabilitãti si sarcini asupra propriei persoane. Senzatie de insecuritate personalã, limitare a auto-exprimãrii, inhibitii puternice.
Uranus în Casa I
Personalitate excentricã, radicalã, independentã, liberã, ce exprimã extremul si neobisnuitul.
Neptun în Casa II
Talent poetic si muzical. Nativul este un idealist practic sau poate avea fantezii despre bogãtie, fiind în stare sã sacrifice resursele în scopuri filantropice.
Pluton în Casa XII
Subconstient intens, tendinte mistice. Înclinatii auto-distructive, urmate de o constiintã superioarã. Implicatii în reabilitãri sociale sau lumea subteranã.
Soare în opozitie cu Jupiter
Agitatie, extravagantã, pretentii. Judecatã impartialã, tendintã de a impune altora punctul de vedere. Nativul ia riscuri, acestea putând avea consecinte în sãnãtate. Pretentii nefondate, promisiuni oarbe, ce conduc la neîncredere din partea altora.
Soare în trigon cu Uranus
Originalitate, independentã, intuitie. Minte deschisã; actiuni umanitare, atasament pentru o organizatie. Personalitate magneticã, abilitãti de lider. Atractie pentru stiintã si ocultism. Carierã datoratã inteligentei si agerimii.
Soare în cuadraturã cu Ascendent
Conflict între cum este vãzut si cum se vede nativul, între constiintã si felul de prezentare. Probleme cu partenerii sau publicul, datoritã tendintei de a domina. Tensiuni si stres, datoritã problemelor de exprimare.
Luna în trigon cu Neptun
Vise si intuitii profetice. Interes pentru psihologie. Talente artistice dezvoltate, imaginatie bogatã; muzicã. Tendintã de a distorsiona realitatea; visãtor, nativul se poate dezamãgi pe el însusi. Sensibilitate la emotiile altora. Rafinament în relatii.
Luna în opozitie cu Pluton
Tendinte spre gelozie, neliniste, impulsivitate si singurãtate. Nativul se poate simti neglijat, datoritã relatiilor cu pãrintii. Dispute cu familia în privinta resurselor. Tendintã de a controla familia. Emotii exprimate impulsiv în relatiile cu ceilalti.
Luna în trigon cu Mijl. Cerului
Viata privatã este armonioasã. Sensibilitate fatã de problemele casnice si membrii familiei. Succesul profesional vine din capacitatea de a negocia cu publicul si de adaptare la emotiile si stãrile sefilor sau celor de care depinde cariera.
Mercur în cuadraturã cu Saturn
Inteligentã, traditionalism, minte rezervatã, timidã, dar ambitioasã. Pesimism, neonestitate. Inhibitii mentale, gândire prea traditionalã, rigiditate în ce priveste disciplina si comunicarea. Probleme de auz. Muncã în exces, memorie slabã.
Mercur în cuadraturã cu Ascendent
Dificultãti de exprimare si de comunicare cu partenerii si publicul. În scris si vorbit, cuvintele sunã ciudat, fiind întelese gresit. Probleme nervoase, ce afecteazã puterea de comunicare.
Venus în opozitie cu Neptun
Emotiile si sentimentele sunt influentate de forte subconstiente. Perceptie gresita asupra realitatiii. Idealism exagerat. Vulnerabilitate emotionalã, conflicte între emotii si intuitie. Deziluzii, eventual în probleme artistice, financiare sau romantice.
Venus în trigon cu Pluton
Creativitate, ingeniozitate, indulgentã. Nativul este dedicat, onest, cu o naturã emotionalã puternicã. Dragoste la prima vedere. Iubirea poate conduce la regenerare spiritualã, datoritã întelegerii dragostei. Relatii apropiate importante. Opinii ferme.
Marte în opozitie cu Jupiter
Intolerantã, agresivitate în impunerea punctelor de vedere religioase sau filosofice. Conceptii fixe. Actiuni exagerate, dorintã de a realiza cât mai mult. Irosire a energiei, epuizare. Urmãrire a scopului personal. Dorinte de cãlãtorii si aventurã.
Saturn în conjunctie cu Ascendent
Persoanã de încredere, ambitioasã si responsabilã. Dificultãti în viatã la vârste timpurii. Imaginea nativului este una serioasã, austerã, rezervatã, ce aratã neprietenie. Probleme dentare, de piele sau reumatice. Pozitia poate aduce timiditate si povarã.
Neptun în sextil cu Pluton
Oportunitãti de avansare stiintificã. Libertate de exprimare a emotiilor, folosire în sens benefic a puterilor psihice. Capacitate de folosire a potentialului intelectual si stiintific. Abilitãti intuitive, luptã împotriva nedreptãtii.
Neptun în trigon cu Mijl. Cerului
Intuitie folositã în domeniul profesional, capacitate de a simti starea superiorilor. Recunoastere publicã, impresionabilitate fatã de persoane sau lucruri artistice. Relatii strânse cu pãrintii, intuitie în mediul familial.
DAVID prezentare
[Location: David's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 22 octombrie 2006 21:36:00]
DAVID SCHWARTZ, nascut pe 7 august 1985; a absolvit Liceul de Arte Plastice "Nicolae Tonitza", cu specializarea desen animat. Este student in anul 4 la regie teatru, in cadrul U.N.A.T.C.;
Este coinitiator al proiectului tangaProject, in cadrul caruia a lucrat la 4 spectacole: "Un spectacol, 4 regizori, 4 dramaturgi" - a pus in scena textul lui Paul Dunca, "Cele mai bune sfaturi"; “Let’s Food!”, un performance realizat impreuna cu Ioana Paun, in spatiul dezafectat al gradinii-cinema “Capitol”; “RahovaNonstop: spectacol in 25 de ore” – un proiect de teatru comunitar, in care a regizat textul Selmei Dragos;a jucat in spectacolul “Redbull”, produs in colaborare cu Teatrul Luni de la GreenHours, regia - Miruna Dinu, text - Vera Ion.
A participat la spectacolul “Protect”, coordonat de Paul Dunca si produs de teatrul Desant, cu performance-ul “Locked”, realizat impreuna cu Ioana Paun.
Este pasionat de filme, colectioneaza gadget-uri si obiecte-kitsch si ii place sa inventeze retete culinare.
In prezent: se documenteaza pentru noul proiect tangaProject, “5 comunitati din Bucuresti” axat pe teatru comunitar, unde face echipa cu Selma Dragos; si isi pregateste spectacolul de licenta, pe textul “Butoiul cu praf de pusca” de Dejan Dukovski.
DANTO
[Location: David's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 10 aprilie 2006 23:11:00]
Arthur C. Danto
After the End of Art – contemporary art and the pale of history –
Chapter One – Introduction: Modern, Postmodern, and Contemporary
p. 3
(notă)- ideea „morţii artei” = prezentă la mai mulţi teoeticieni: Hans Belting, „The End of the History of Art”, 1987 (publicat prima dată sub titlul „Das Ende der Kunstgeschichte?”, în 1983, şi republicat în 1995 sub titlul „Das Ende der Kunstgeschichte: Eine Revision nach zehn Jahre”); încă de la mijlocul anilor ”80, ideea este prezentă la Gianni Vattimo, în „Sfârşitul modernităţii: nihilism şi hermeneutică în cultura post-modernă”, 1985; Vattimo priveşte fenomenul dintr-o perspectivă mult mai vastă decât Belting sau Danto, vorbind despre sfârşitul artei prin prisma morţii metafizicii în general; în timp ce la la Vattimo moartea artei este doar un amănunt dintr-un raţionament mai larg, Belting şi Danto încearcă să contureze starea „internă” a artei, analizată mai degrabă într-o izolare faţă de un context istoric şi cultural mai vast;
- s-a observat, la un moment dat, în ciuda unei stabilităţi a complexelor instituţionale ale lumii artistice, că se parcurge un moment istoric de schimbare în artele vizuale;
- cartea lui Belting, cu subtitlul „The Image before the Era of Art” = nu atât faptul că acele imagini(imaginile devoţionale) nu erau artă cât faptul că nu au fost produse ca fiind artă, din moment ce conceptul de artă nu se instaurase în conştiinţa generală, motiv pentru care ele jucau un cu totul alt rol în viaţa acelor oameni decât cel pe care avea să îl joace mai târziu arta; se înregistrează o discontinuitate profundă între practicile artistice de dinainte şi după era artei: înainte – vieţi de sfinţi, după – vietile artiştilor (Vasari);
- dacă această ipoteză este plauzibilă, atunci poate să existe încă o dicontinuitate, la fel de profundă, dintre arta produsă pe parcursul erei artei şi cea produsă după sfârşitul acestei ere; era artei nu a început subit pe la 1400 şi nici nu s-a terminat spontan, cândva pe la mijlocul anilor ”80 când au apărut textele lui Danto şi Belting; forma şi structura exactă a acestei schimbări rămâne să fie identificată pe masură ce se petrece;
- nici unul dintre cei doi autori nu şi-au formulat observaţiile într-o manieră critică în privinţa artei vremurilor lor, faţă unii teoreticieni contemporani care identificau în pictură semnele unei epuizări interne şi atingerea unor limite imposibil de depăşit (referindu-se la „picturile albe” ale lui Robert Ryman);
- Danto şi Belting nu consideră că, o dată cu sfârşitul erei artei, aceasta ar prezenta semne de epuizare; cei doi autori se referă la modul în care un anumit complex de practici au lăsat loc altuia, chiar dacă forma noului complex este încă neclară; nu a fost considerată moartea artei în sens propriu;
- Danto: vorbeşte despre o anumită narativitate care a fost realizată de-a lungul istoriei artei si care, după părerea lui, a ajuns la sfârşit; „Povestea se terminase”; nu afirmă că nu ar mai exista artă, ci că acea artă care se produce, este realizată fără suportul unei anumite narativităţi care să îi asigure statutul de „episod”, sau „fragment” din poveste; „Ceea ce a ajuns la sfârşit este naraţiunea, şi nu subiectul naraţiunii”;
- „Într-un anume sens, viaţa începe cu adevărat atunci când povestea ajunge la sfârşit: de exemplu se povesteşte cum un cuplu s-a cunoscut, şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţe.”;
- în Bildungsroman, povestea se construieşte pe etapele prin care personajul avansează în auto-cunoaştere şi, sfârşitul poveştii, când eroul ajunge să „afle” cine este cu adevărat, reprezintă cu adevărat „prima zi din viaţa sa”;
- pe structura unui Bildungsroman este construită şi Fenomenologia spiritului a lui Hegel, în care eroul, Geist, parcurge etapele spre auto-cunoaştere, nu doar despre sine, cât şi despre contextul general al sinelui;
- teza lui Belting se referea tot la narativ: „Arta contemporană manifestă o conştiinţă asupra unei istorii a artei, dar nu o mai continuă”; se referă la fenomenul de a nu mai aparţine unei mari naraţiuni, care marchează sensibilitatea istorică a prezentului şi care ajută la definirea diferemtei acute existente între arta modernă şi cea contemporană; este o caracteristică a contemporaneităţii, şi nu a modernităţii, de a se fi declanşat subtil, fără sloganuri sau logo-uri, şi fără ca cineva să fie pe deplin conştient că acest fapt se petrece;
- spre deosebire de modernitate, contemporaneitatea nu are reproşuri faţă de arta trecutului, nu simte că acesta ar fi ceva de care trebuie să se elibereze, şi nici măcar că există vreo diferenţă între ea şi arta modernă în general; unul dintre lucrurile care definesc arta contemporană este faptul că arta trecutului îi este accesibilă pentru oricare sens consideră artistul că trebuie să i-l confere; ceea ce nu îi este accesibil artistului contemporan este spiritul în care acea artă a fost făcută;
- paradigma contemporaneităţii este definiţia pe care Ernst o dă colajului: „întâlnirea dintre două relităţi distincte într-un plan strain de oricare dintre ele”; diferenţa constă în faptul că nu mai există un plan străin pentru a distinge realităţile artistice şi că aceste realităţi nici nu mai sunt atât de distincte una faţă de cealaltă; acest lucru se datorează percepţiei fundamentale pe care s-a format spiritul contemporan, bazată pe principiul unui muzeu în care toată arta îşi are un loc propriu, în care nu există nici un criteriu a priori faţă de cum ar trebui să arate acea artă, şi unde nu există nici o poveste căreia muzeul să fie nevoit să se integreze;
- „Artiştii de astăzi tratează muzeul nu ca fiind plin de artă moartă, ci de opţiuni artistice în viaţă.”;
- muzeul este un câmp disponibil pentru re-aranjări constante, iar arta care se face foloseşte muzeul ca pe un depozit de materiale pentru colaje de obiecte, aranjate pentru a sugera sau susţine o teză sau alta;
- în anumite sensuri, muzeul este cauză, efect şi întrupare a practicilor şi atitudinilor artistice care definesc momentul post-istoric al artei;
- în fond, sfârşitul artei se referă la declinul unui anumit tip de auto-conştiinţă: pătrunderea la un nivel conştient a distincţiei dintre modern şi contemporan;
(Descartes)
- în filosofie, diviziunea s-a făcut între antic, medieval şi modern; se consideră că filosofia modernă a început cu Descartes, iar ce a caracterizat-o a fost turnura interioară specifică pe care acesta a produs-o – atenţia către „Eu gândesc”, unde întrebarea fundamentală era mai puţin cum sunt, de fapt, lucrurile, cât cum este obligat cineva care are mintea structurată într-un anume mod să le gândească ca fiind; dacă lucrurile chiar sunt aşa cum structura minţii noastre ne obligă să credem că sunt este un fapt asupra căruia nu ne putem pronunţa şi care nici nu contează prea mult, din moment ce nu dispunem de o cale alternativă de a le gândi; astfel, s-a trasat în filosofia modernă o hartă a universului a cărei matrice era structura gândirii umane; Descartes a adus structurile gândirii la un nivel conştient: din moment ce lumea este definită de gândire, noi şi lumea suntem, literalmente, creaţi unul în imaginea celuilalt; se poate parafraza titlul lui Belting şi privi sinele de dinaintea erei sinelui pentru a marca diferenţa dintre filosofia antică şi cea modernă; acest fapt nu afirmă că nu exista sine înainte de Descartes, ci că noţiunea de sine nu definea întreaga activitate a filosofiei, cum a făcut-o până când concentrarea asupra limbajului a venit să o înlocuiască pe cea asupra sinelui;
- există unele analogii cu istoria artei;
- modernismul în artă marchează un punct înainte de care pictorii îşi propuneau să reprezinte în felul în care ea se arăta a fi, pictând oameni, peisaje sau evenimente istorice aşa cum s-ar fi arătat ele ochiului; o dată cu modernismul, au devenit centrale condiţiile în sine ale reprezentării, astfel încât, într-un fel, arta devine propriul ei subiect;
- Greenberg: „Esenţa modernismului stă, după părerea mea, în utilizarea metodelor caracteristice unei discipline pentru a critica disciplina însăşi, nu pentru a o sabota, ci pentru a o instaura mai ferm în propria-i arie de competenţă.” G. îl consideră pe Kant primul modernist pentru că acesta a fost primul care a criticat mijloacele criticismului; Kant nu considera că filosofia contribuie la cunoaştere, ci că răspunde la întrebarea „cum este posibilă cunoaşterea?”;
- Danto crede că un corespondent în privinţa picturii ar fi, în acest sens, nu atât a reprezenta aparenţa lucrurilor, cât a răspunde la întrebarea „cum este pictura posibilă?”; cine a fost, atunci, primul pictor modernist? Cine a deviat arta picturii de la traseul său reprezentaţional spre un altul, în care mijloacele reprezentării să devină obiectul reprezentării?
- pentru Greenberg, Manet a fost Kant-ul picturii moderniste: „Lucrările lui Manet au devenit primele imagini moderniste datorităfrancheţii cu care declară suprafaţa plană pe care sunt pictate.”; şi, istora modernismului s-a mutat de aici la impresionişti, care au vrut să convingă ochiul de faptul că culorile pe care le foloseau erau obţinute din vopsea, care provenea din tuburi, apoi la Cezanne, care a sacrificat veridicitatea sau corectitudinea reprezentării preocupării de a-şi „integra” desenul într-un mod mult mai explicit suprafeţei rectangulare a pânzei; pas cu pas, G. a construit o poveste a modernismului pentru a înlocui naraţiunea picturii tradiţionale reprezentaţionale, aşa cum a fost ea definită de Vasari; suprefaţa plană, conştiinţa asupra vopselei şi a urmelor pensulei, forma rectangulară vin să înlocuiască perspectiva şi clar-obscurul; = G. este cel mai mare povestitor al modernismului;
- dacă G. are dreptate, atunci modernismul nu este cu deosebire numele unei perioade stilistice a sec. XIX, în sensul în care manierismul este numele unei perioade care începe în sec. XVI; manierismul urmează renaşterii şi este urmat de baroc, care este urmat de rococo, clasicism şi romantism; acestea au fost schimbări profunde ale modului în care pictura reprezenta lumea, schimbări de colorit şi de stare, care s-au dezvoltat ca reacţii împotriva predecesorilor şi ca răspunsuri la provocările diverselor forţe extra-artistice; Danto crede că modernismul nu i-a urmat romantismului în acest sens, ci este marcat de o ascensiune la un nou nivel de conştiinţă, care se reflectă în pictură ca un soi de discontinuitate, aproape pentru a evidenţia faptul că reprezentarea mimetică a devenit mai puţin importantă, în favoarea unor reflecţii asupra mijloacelor şi metodelor reprezentării;
- modern nu înseamnă „cel mai recent”; înseamnă, în filosofie ca şi în artă, o noţiune de strategie, de stil şi de program; după un criteriu temporal, toţi filosofii contemporani cu Descartes şi Kant sunt modernişti, ca toţi pictorii contemporani cu Manet şi Cezanne; dar, există, de ex., pictura franceză academistă, care se comporta ca şi cum Cezanne nu ar fi existat; academismul, ca şi suprarealismul(după G.), se situează „înafara diluării istoriei”(expresie din Hegel); s-au întâmplat, dar nu au fost parte activă a progresului; după G. şi teoreticienii G.-style, nu au fost la propriu artă, pentru că nu au luat parte la poveste = gradul până la care identitatea artei era organic legată de a fi parte din naraţiunea oficială;
- parţial, ceea ce „sfârşitul artei” înseamnă este încetăţenirea a ceea ce a stat „dincolo de diluarea istoriei”, unde însăşi ideea unei diluări este exclusivistă; în povestea modernistă, arta de dincolo de diluare, fie nu ia parte la ştergerea istorie, fie este o întoarcere la o formă mai timpurie a artei;
- după cum „modern” nu este un neapărat un concept temporal, nici „contemporan” nu înseamnă doar ceea ce se întâmplă în prezent; aşa cum schimbarea de la premodern la modern s-a produs ne-conştient, astfel încât artiştii făceau artă modernă fără să realizeze că se petrece ceva diferit în domeniu până când, retrospectiv, a devenit clar că s-a produs o schimbare fundamentală, tot astfel s-a desfăşurat şi trecerea de la modern la contemporan;
- contemporan a ajuns să însemne o artă produsă sub anumite structuri nemaintâlnite până acum în istoria artei; desemnează mai puţin o perioadă, cât ce se petrece când nu mai avem de-a face cu perioade într-o poveste dominantă a artei şi mai puţin un stil de a face artă, cât un stil de folosi stiluri;
- ce înseamnă modern şi ce înseamnă contemporan, în ce măsură se consideră referinţele temporale ale termenilor? Ex. Muzeul de arta modernă....(p. 11);
-
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 10 aprilie 2006 23:11:00]
Arthur C. Danto
After the End of Art – contemporary art and the pale of history –
Chapter One – Introduction: Modern, Postmodern, and Contemporary
p. 3
(notă)- ideea „morţii artei” = prezentă la mai mulţi teoeticieni: Hans Belting, „The End of the History of Art”, 1987 (publicat prima dată sub titlul „Das Ende der Kunstgeschichte?”, în 1983, şi republicat în 1995 sub titlul „Das Ende der Kunstgeschichte: Eine Revision nach zehn Jahre”); încă de la mijlocul anilor ”80, ideea este prezentă la Gianni Vattimo, în „Sfârşitul modernităţii: nihilism şi hermeneutică în cultura post-modernă”, 1985; Vattimo priveşte fenomenul dintr-o perspectivă mult mai vastă decât Belting sau Danto, vorbind despre sfârşitul artei prin prisma morţii metafizicii în general; în timp ce la la Vattimo moartea artei este doar un amănunt dintr-un raţionament mai larg, Belting şi Danto încearcă să contureze starea „internă” a artei, analizată mai degrabă într-o izolare faţă de un context istoric şi cultural mai vast;
- s-a observat, la un moment dat, în ciuda unei stabilităţi a complexelor instituţionale ale lumii artistice, că se parcurge un moment istoric de schimbare în artele vizuale;
- cartea lui Belting, cu subtitlul „The Image before the Era of Art” = nu atât faptul că acele imagini(imaginile devoţionale) nu erau artă cât faptul că nu au fost produse ca fiind artă, din moment ce conceptul de artă nu se instaurase în conştiinţa generală, motiv pentru care ele jucau un cu totul alt rol în viaţa acelor oameni decât cel pe care avea să îl joace mai târziu arta; se înregistrează o discontinuitate profundă între practicile artistice de dinainte şi după era artei: înainte – vieţi de sfinţi, după – vietile artiştilor (Vasari);
- dacă această ipoteză este plauzibilă, atunci poate să existe încă o dicontinuitate, la fel de profundă, dintre arta produsă pe parcursul erei artei şi cea produsă după sfârşitul acestei ere; era artei nu a început subit pe la 1400 şi nici nu s-a terminat spontan, cândva pe la mijlocul anilor ”80 când au apărut textele lui Danto şi Belting; forma şi structura exactă a acestei schimbări rămâne să fie identificată pe masură ce se petrece;
- nici unul dintre cei doi autori nu şi-au formulat observaţiile într-o manieră critică în privinţa artei vremurilor lor, faţă unii teoreticieni contemporani care identificau în pictură semnele unei epuizări interne şi atingerea unor limite imposibil de depăşit (referindu-se la „picturile albe” ale lui Robert Ryman);
- Danto şi Belting nu consideră că, o dată cu sfârşitul erei artei, aceasta ar prezenta semne de epuizare; cei doi autori se referă la modul în care un anumit complex de practici au lăsat loc altuia, chiar dacă forma noului complex este încă neclară; nu a fost considerată moartea artei în sens propriu;
- Danto: vorbeşte despre o anumită narativitate care a fost realizată de-a lungul istoriei artei si care, după părerea lui, a ajuns la sfârşit; „Povestea se terminase”; nu afirmă că nu ar mai exista artă, ci că acea artă care se produce, este realizată fără suportul unei anumite narativităţi care să îi asigure statutul de „episod”, sau „fragment” din poveste; „Ceea ce a ajuns la sfârşit este naraţiunea, şi nu subiectul naraţiunii”;
- „Într-un anume sens, viaţa începe cu adevărat atunci când povestea ajunge la sfârşit: de exemplu se povesteşte cum un cuplu s-a cunoscut, şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţe.”;
- în Bildungsroman, povestea se construieşte pe etapele prin care personajul avansează în auto-cunoaştere şi, sfârşitul poveştii, când eroul ajunge să „afle” cine este cu adevărat, reprezintă cu adevărat „prima zi din viaţa sa”;
- pe structura unui Bildungsroman este construită şi Fenomenologia spiritului a lui Hegel, în care eroul, Geist, parcurge etapele spre auto-cunoaştere, nu doar despre sine, cât şi despre contextul general al sinelui;
- teza lui Belting se referea tot la narativ: „Arta contemporană manifestă o conştiinţă asupra unei istorii a artei, dar nu o mai continuă”; se referă la fenomenul de a nu mai aparţine unei mari naraţiuni, care marchează sensibilitatea istorică a prezentului şi care ajută la definirea diferemtei acute existente între arta modernă şi cea contemporană; este o caracteristică a contemporaneităţii, şi nu a modernităţii, de a se fi declanşat subtil, fără sloganuri sau logo-uri, şi fără ca cineva să fie pe deplin conştient că acest fapt se petrece;
- spre deosebire de modernitate, contemporaneitatea nu are reproşuri faţă de arta trecutului, nu simte că acesta ar fi ceva de care trebuie să se elibereze, şi nici măcar că există vreo diferenţă între ea şi arta modernă în general; unul dintre lucrurile care definesc arta contemporană este faptul că arta trecutului îi este accesibilă pentru oricare sens consideră artistul că trebuie să i-l confere; ceea ce nu îi este accesibil artistului contemporan este spiritul în care acea artă a fost făcută;
- paradigma contemporaneităţii este definiţia pe care Ernst o dă colajului: „întâlnirea dintre două relităţi distincte într-un plan strain de oricare dintre ele”; diferenţa constă în faptul că nu mai există un plan străin pentru a distinge realităţile artistice şi că aceste realităţi nici nu mai sunt atât de distincte una faţă de cealaltă; acest lucru se datorează percepţiei fundamentale pe care s-a format spiritul contemporan, bazată pe principiul unui muzeu în care toată arta îşi are un loc propriu, în care nu există nici un criteriu a priori faţă de cum ar trebui să arate acea artă, şi unde nu există nici o poveste căreia muzeul să fie nevoit să se integreze;
- „Artiştii de astăzi tratează muzeul nu ca fiind plin de artă moartă, ci de opţiuni artistice în viaţă.”;
- muzeul este un câmp disponibil pentru re-aranjări constante, iar arta care se face foloseşte muzeul ca pe un depozit de materiale pentru colaje de obiecte, aranjate pentru a sugera sau susţine o teză sau alta;
- în anumite sensuri, muzeul este cauză, efect şi întrupare a practicilor şi atitudinilor artistice care definesc momentul post-istoric al artei;
- în fond, sfârşitul artei se referă la declinul unui anumit tip de auto-conştiinţă: pătrunderea la un nivel conştient a distincţiei dintre modern şi contemporan;
(Descartes)
- în filosofie, diviziunea s-a făcut între antic, medieval şi modern; se consideră că filosofia modernă a început cu Descartes, iar ce a caracterizat-o a fost turnura interioară specifică pe care acesta a produs-o – atenţia către „Eu gândesc”, unde întrebarea fundamentală era mai puţin cum sunt, de fapt, lucrurile, cât cum este obligat cineva care are mintea structurată într-un anume mod să le gândească ca fiind; dacă lucrurile chiar sunt aşa cum structura minţii noastre ne obligă să credem că sunt este un fapt asupra căruia nu ne putem pronunţa şi care nici nu contează prea mult, din moment ce nu dispunem de o cale alternativă de a le gândi; astfel, s-a trasat în filosofia modernă o hartă a universului a cărei matrice era structura gândirii umane; Descartes a adus structurile gândirii la un nivel conştient: din moment ce lumea este definită de gândire, noi şi lumea suntem, literalmente, creaţi unul în imaginea celuilalt; se poate parafraza titlul lui Belting şi privi sinele de dinaintea erei sinelui pentru a marca diferenţa dintre filosofia antică şi cea modernă; acest fapt nu afirmă că nu exista sine înainte de Descartes, ci că noţiunea de sine nu definea întreaga activitate a filosofiei, cum a făcut-o până când concentrarea asupra limbajului a venit să o înlocuiască pe cea asupra sinelui;
- există unele analogii cu istoria artei;
- modernismul în artă marchează un punct înainte de care pictorii îşi propuneau să reprezinte în felul în care ea se arăta a fi, pictând oameni, peisaje sau evenimente istorice aşa cum s-ar fi arătat ele ochiului; o dată cu modernismul, au devenit centrale condiţiile în sine ale reprezentării, astfel încât, într-un fel, arta devine propriul ei subiect;
- Greenberg: „Esenţa modernismului stă, după părerea mea, în utilizarea metodelor caracteristice unei discipline pentru a critica disciplina însăşi, nu pentru a o sabota, ci pentru a o instaura mai ferm în propria-i arie de competenţă.” G. îl consideră pe Kant primul modernist pentru că acesta a fost primul care a criticat mijloacele criticismului; Kant nu considera că filosofia contribuie la cunoaştere, ci că răspunde la întrebarea „cum este posibilă cunoaşterea?”;
- Danto crede că un corespondent în privinţa picturii ar fi, în acest sens, nu atât a reprezenta aparenţa lucrurilor, cât a răspunde la întrebarea „cum este pictura posibilă?”; cine a fost, atunci, primul pictor modernist? Cine a deviat arta picturii de la traseul său reprezentaţional spre un altul, în care mijloacele reprezentării să devină obiectul reprezentării?
- pentru Greenberg, Manet a fost Kant-ul picturii moderniste: „Lucrările lui Manet au devenit primele imagini moderniste datorităfrancheţii cu care declară suprafaţa plană pe care sunt pictate.”; şi, istora modernismului s-a mutat de aici la impresionişti, care au vrut să convingă ochiul de faptul că culorile pe care le foloseau erau obţinute din vopsea, care provenea din tuburi, apoi la Cezanne, care a sacrificat veridicitatea sau corectitudinea reprezentării preocupării de a-şi „integra” desenul într-un mod mult mai explicit suprafeţei rectangulare a pânzei; pas cu pas, G. a construit o poveste a modernismului pentru a înlocui naraţiunea picturii tradiţionale reprezentaţionale, aşa cum a fost ea definită de Vasari; suprefaţa plană, conştiinţa asupra vopselei şi a urmelor pensulei, forma rectangulară vin să înlocuiască perspectiva şi clar-obscurul; = G. este cel mai mare povestitor al modernismului;
- dacă G. are dreptate, atunci modernismul nu este cu deosebire numele unei perioade stilistice a sec. XIX, în sensul în care manierismul este numele unei perioade care începe în sec. XVI; manierismul urmează renaşterii şi este urmat de baroc, care este urmat de rococo, clasicism şi romantism; acestea au fost schimbări profunde ale modului în care pictura reprezenta lumea, schimbări de colorit şi de stare, care s-au dezvoltat ca reacţii împotriva predecesorilor şi ca răspunsuri la provocările diverselor forţe extra-artistice; Danto crede că modernismul nu i-a urmat romantismului în acest sens, ci este marcat de o ascensiune la un nou nivel de conştiinţă, care se reflectă în pictură ca un soi de discontinuitate, aproape pentru a evidenţia faptul că reprezentarea mimetică a devenit mai puţin importantă, în favoarea unor reflecţii asupra mijloacelor şi metodelor reprezentării;
- modern nu înseamnă „cel mai recent”; înseamnă, în filosofie ca şi în artă, o noţiune de strategie, de stil şi de program; după un criteriu temporal, toţi filosofii contemporani cu Descartes şi Kant sunt modernişti, ca toţi pictorii contemporani cu Manet şi Cezanne; dar, există, de ex., pictura franceză academistă, care se comporta ca şi cum Cezanne nu ar fi existat; academismul, ca şi suprarealismul(după G.), se situează „înafara diluării istoriei”(expresie din Hegel); s-au întâmplat, dar nu au fost parte activă a progresului; după G. şi teoreticienii G.-style, nu au fost la propriu artă, pentru că nu au luat parte la poveste = gradul până la care identitatea artei era organic legată de a fi parte din naraţiunea oficială;
- parţial, ceea ce „sfârşitul artei” înseamnă este încetăţenirea a ceea ce a stat „dincolo de diluarea istoriei”, unde însăşi ideea unei diluări este exclusivistă; în povestea modernistă, arta de dincolo de diluare, fie nu ia parte la ştergerea istorie, fie este o întoarcere la o formă mai timpurie a artei;
- după cum „modern” nu este un neapărat un concept temporal, nici „contemporan” nu înseamnă doar ceea ce se întâmplă în prezent; aşa cum schimbarea de la premodern la modern s-a produs ne-conştient, astfel încât artiştii făceau artă modernă fără să realizeze că se petrece ceva diferit în domeniu până când, retrospectiv, a devenit clar că s-a produs o schimbare fundamentală, tot astfel s-a desfăşurat şi trecerea de la modern la contemporan;
- contemporan a ajuns să însemne o artă produsă sub anumite structuri nemaintâlnite până acum în istoria artei; desemnează mai puţin o perioadă, cât ce se petrece când nu mai avem de-a face cu perioade într-o poveste dominantă a artei şi mai puţin un stil de a face artă, cât un stil de folosi stiluri;
- ce înseamnă modern şi ce înseamnă contemporan, în ce măsură se consideră referinţele temporale ale termenilor? Ex. Muzeul de arta modernă....(p. 11);
-
CVARTETUL TAM
[Location: David's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 23 noiembrie 2006 10:43:00]
CVARTETUL TAM-TAM
prezinta:
CONCERTO GROSSO MA NON TROPO
Ioana Paun - maestoso
Miruna Dinu - allegretto
David Schwartz - larghetto
Paul Dunca - allegro agitato
Ardoarea seriala si programatic evolutiva intr-un sistem trezeste frustrari sexuale absconse, paroxistic, intr-un sunet inefabil care foreaza subconstientul. Explorarea viscerala a parametrilor sunetului edulcoreaza prin purificare sinestezica cronicizarea simtomatico-melodica.
Freud sustine ca melodicitatea conceptuala dezvaluie absolutul universului sonor: muzica sferelor, vibratiile electroide, eruptiile sonore; toate in plan teluric. Defensivele anoste ale evolutiei premerg insuficientei respiratorii derivate dintr-un mapamond nelimitat. Axa procesiva este o dogma exhaustiva care deriva intr-o melopee monocorda. Intensitatea morbida a actului artistic persista in pleurezia cosmica. Introspectia imaginativa evolueaza intr-un acord constant cu sintaxa tonalitatilor. Hemoragia surda a constiintei foreaza indestructibilul cordon ombilical al istoriei.
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 23 noiembrie 2006 10:43:00]
CVARTETUL TAM-TAM
prezinta:
CONCERTO GROSSO MA NON TROPO
Ioana Paun - maestoso
Miruna Dinu - allegretto
David Schwartz - larghetto
Paul Dunca - allegro agitato
Ardoarea seriala si programatic evolutiva intr-un sistem trezeste frustrari sexuale absconse, paroxistic, intr-un sunet inefabil care foreaza subconstientul. Explorarea viscerala a parametrilor sunetului edulcoreaza prin purificare sinestezica cronicizarea simtomatico-melodica.
Freud sustine ca melodicitatea conceptuala dezvaluie absolutul universului sonor: muzica sferelor, vibratiile electroide, eruptiile sonore; toate in plan teluric. Defensivele anoste ale evolutiei premerg insuficientei respiratorii derivate dintr-un mapamond nelimitat. Axa procesiva este o dogma exhaustiva care deriva intr-o melopee monocorda. Intensitatea morbida a actului artistic persista in pleurezia cosmica. Introspectia imaginativa evolueaza intr-un acord constant cu sintaxa tonalitatilor. Hemoragia surda a constiintei foreaza indestructibilul cordon ombilical al istoriei.
celemai bune sfaturi- sinopsis
[Location: David's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 30 august 2006 12:10:00]
O data pe saptamana, martea, cinci colaboratori ai unei reviste de life-style se intalnesc pentru a-si preda materialele. Astazi e din nou marti si iata-i pe cei cinci un pic mai diferiti ca saptamana trecuta : trei sunt destul de agitati, unul este plin de praf si al cincelea intarzie destul de mult. Ceva deosebit s-a intamplat in oras, alarmele ambulantelor fac sa vibreze geamurile redactiei . Celor cinci nu le vine usor sa vorbeasca despre asta, dar intr-un final sa hotarasc sa ajute cu puterile lor, victimile atentatului de la metrou. De la inutil la util si de-aici inapoi. O data ce te-ai asigurat ca esti in stare sa faci ceva, ca ai toata datele si ca nici nu e asa de greu, e ca si cum ai fi facut deja lucrul ala.
casele nationalizate
[Location: David's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created; 1 decembrie 2006 19:30:00]
CASELE NATIONALIZATE
Noua putere instalata dupa 1946 a decis sa confiste “in numele poporului” toate proprietatile clasei “chiaburilor exploatatori”. Daca in aceasta clasa au intrat initial proprietarii de fabrici si de mosii, in anii urmatori proprietatile imobiliare au devenit la randul lor dovezi incriminatoare. Printr-un decret dat in 1951 statul roman intra in posesia a mii de imobile in Bucuresti. Cat despre proprietarii, cei norocosi au fost lasati sa locuiasca mai departe in casele lor inghesuiti in una sau doua camere iar cei “suspecti” au ajuns la inchisoare.
Imobilele nationalizate au fost, bineinteles, trecute “in folosul poporului” ceea ce a insemnat ca vilele din zonele centrale au devenit locuinte ale demnitarilor iar casele care nu prezentau nici un interes pentru noii reprezentanti ai puterii au fost populate cu chiriasi proveniti din zonele periferice ale orasului sau de la tara (planurile de urbanizare si industrializare masiva a tarii implicau mutarea unui numar considerabil de muncitori necalificati cat mai aproape de santiere).
Cu timpul, unii dintre chiriasi au plecat sau au decedat iar locul lor a fost luat de familii care au fortat intrarea si au ramas in imobile fara forme legale (uneori insisi acesti locatari nu au nici un fel de acte).
Dupa 1990 din nou dreptatea se cerea facuta. Fostii proprietari au primit dreptul de a-si revendica proprietatile si, uneori mai usor, alteori cu un ocol la Strasbourg unii (aproximativ 10%) reusesc treptat sa reintre in vechile lor case. Pana ca fostii proprietari sa reintre in casele lor acestea au ramas ale nimanui: chiriasii, asteptand mereu sa fie evacuati, traiesc de 16 ani intr-un provizorat in care nici un fel de reparatii nu-si mai au rostul, statul nu se preocupa de proprietati care ii vor mai apartine pentru o prea scurta perioada de timp.
In prezent, Romania a ramas singurul stat din blocul fost comunist, care nu a retrocedat in totalitate imobilele si terenurile nationalizate.
Comunitatea din jurul acestei probleme e alcatuita din trei categorii de oameni:
* proprietarii: insisi cei care au fost evacuati,
reimproprietariti la o varsta inaintata sau mostenitorii
acestora.
* chiriasi: in marea lor majoritate oameni care nu-si permit
sa inchirieze sau sa cumpere o locuinta la pretul pietei
imobiliare si au ramas chiar si dupa 1990 chiriasi ai statului
in speranta ca vor putea cumpara locuintele respective. Unii
dintre acestia, totusi, au cumparat casele de la stat –
problema devine si mai complicata pentru ca statul nu avea
dreptul sa vanda proprietati aflate in litigiu.
* cea de-a treia categorie este cea a profesionistilor implicati:
avocati, judecatori, reprezentanti ai administratiei locale
Problema care ne-a interesat ca punct de pornire este efectul pe care neimplicarea si refuzul statului roman de a rezolva situatia caselor nationalizate il are asupra comunitatii: conflictul direct intre cele doua categorii de oameni defavorizati in egala masura – proprietarii si chiriasii.
Documentandu-ne, am descoperit ca, inafara aspectelor legale, conflictul dintre proprietari, chiriasi si stat ridica probleme umane:
* legatura emotionala cu un spatiu ca principal
argument al dreptului la proprietate; atat proprietarii
evacuati in anii '50 cat
si chiriasii, care au locuit intre 10 si 50 de ani in aceste case,
simt ca au asupra acestora un drept inatacabil – cel al
atasamentului.”M-am nascut aici” este un argument pe care
ambele parti il pot enunta deseori.
* nuantele absurde ale justitiei – unui fost proprietar i s-a
demonstrat ca terenul pe care il revendica nu exista; un altul a
trebuit sa demonstreze ca este el insusi (“greselile” facute de
functionarii statului comunist au facut uneori imposibila
clarificarea actelor)
* existenta unei clase largi de oameni carora “li se da si li se
ia” -
oameni insuficient educati pentru a putea beneficia de drepturile
lor, insuficient calificati pentru a-si asigura un trai decent,
oameni dezradacinati din mediul lor pentru a fi plantati in orase
unde nu se pot adapta – un caz elocvent este cel al doamnei S.C.,
care s-a mutat cu familia pe trotuarul din fata casei din care
fusese evacuata; doamna S.C. traieste de 30 de ani in Bucuresti
dar nu cunoaste orasul decat pe o raza de maxim 5km in jurul
locuintei sale. Nefiind capabila sa inteleaga sistemul in care
traieste doamna S.C. asteapta, pana la urma, o minune -
“Ceausescu mi-a dat casa, acum poate o sa-mi dea Dumnezeu”.
* viata in provizorat.
baroc
[ Location: David's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 26 ianuarie 2006 19:39:00]
BAROC prof. Ruxandra JUVARA
17.10.2005
bis Gesu (Vignola, faţada Giaccomo della POrta)
- monum de la care porneşte arta barocă
- iezuită -
compartimentarea navelor – mărunţirea sp int – EM
Ren – întraga structură tb să fie afişată cu o claritate riguroasă la care nimic să nu se mai poată adăuga sau scoate
Contrareforma – structură greoaie
- rap echilibrat între faţadă şi cupolă (nu iese în evidenţă; prestanţă – dacă e privită de la distanţă). Forma circulară în care se înscriu amândouă
- fm netedă a frontonului
- int – lungimea navei taie avântul cupolei
Ren – acc pe navă şi transept şi proliferarea navelor lat
decoraţia int – f riguroasă, bazată pe linia şi marginea vol
fm predicilor de tip iezuit => toţi cu ochii direct la altar şi învăluiţi de decoraţia şi fm spaţioasă (schimbarea dim int)
- nu se renunţă la navele lat, ci le transf în capele lat, amplificând sp, dar oferind locuri de oficiere diferenţiată a cultului, în fcţ de sf căruia îi era dedicat
- păstrează transeptul, dar f puţin profilat
- ext – sobru, masiv, utilizarea ordinelor antice
pilaştrii puţin profilaţi
2 et cu arhitravă la mijloc
fronton insertat în alt fronton
fereastră în tabernacol (Palladio)
sculpt în ferestre, cartuşe
rigoarea compoziţiei (partea sup o repetă pe cea inf)
ax vertical
suprafeţe întregi nedecorate
31.10.2005
Il Gesu
- faţada – structura arcului de triumf
- structura scheletului pe care e amplasată – ca o cortină
S. Susana (1595-1603) – Carlo Maderna
- f asemănătoare, dar mai spre baroc
antablamentul greoi, desparte cele 2 nivele;
friza – încă cu casetoane;
apar decroşurile mai evoluate; jocul de lumină şi umbră
capiteluri mai decorate, alternanţa pilastru-coloană;
nişe modulare – pt a se evita faţada plată din Ren; uneori – nişe în tabernacol;
fronton semicerc abasee – ulterior arcul suprah, spre fm eliptică;
plăci cu sau fără inscripţii, ghirlande, putti;
varietate: inf – alternanţă coloane-pilaştrii corintici, sup doar pilaştrii de alte ordine
- tipul scenografic – se adresează unui context urban (se ajunge şi la modificarea pieţei în ac sens)
San Ignatio
- faţada m masivă
- acc pe piano-terreno, care aproape e un soclu f masiv
uşi lat de mari dim
friză cu ghirlande
joc de fm: coloane cu/fără baze comune; antablamentul m rupt în partea sup
deschideri semicirculare, fronton în semicerc turtit, fereastră semicerc h
ferestrele corespund nivelului: jos sunt dreptunghiulare, sus în semicerc
pilaştrii îngemănaţi
coloane/pilaştrii de mici dim alături de coloane/pilaştrii de mari dim – tipic baroc
voluta ce uneşte nivelul sup de cel inf – f masivă
- austeritate la ext, int f bogat
- 2 direcţii: puristă (moştenirea Ren şi paseism antic) şi decorativă (abundenţă)
- int – nava C – pilaştrii colosali, antablament masiv
- bis pp un parcurs iniţiatic
- bis în baroc – dinamism al percepţiei, se dezvăluie treptat, pare m m iniţial, se complică treptat
Andrea Pozzo
- Correggio – sfumato incert
- sugerează arhit prin perspectiva iluzionistă
- plafonul – ideea preferată a barocului – cifra 4 (ev, pct card, continente, anotimpuri) – crucea – se instaurează ca putere a întregii lumi
obeliscul – în Egipt – purta inscripţii despre atotputernicia zeului Ra
Correggio – pict de plafon cu nori; cele 4 continente reprez ca elem simb
- Europa – regină, seamănă cu Maria de Medici, cu un costum din epocă, cu globul terestru, cornul abundenţei
triumful A asupra ereziei
- altarul – devine un imp C de interes al bis baroce
decor: îngeri ţinând pergamente, quadri, de obicei circulare sau semi
- pe m m planuri în adâncime, aproape întreg spaţiul cupolei; înainte doar un edicul
- altarul invadează tot
aici – altar de tranziţie – Pietro da Cortona (clasicizant, împreună cu Borromini – marii rivali ai lui Bernini)
Ren – desfăşurare uniformă, liniară; aici se frânge, decroşuri, planuri diagonale pt a pune în evidenţă cartuşul C, frângere de axe
- zona inf – (m m) simplitate
coloane în torsadă – ecou al decoraţiei lui Bernini în baz S. Pietro
- fronton deschis, nu mai are C de interes în decoraţie
- relieful C – tipic baroc – mezzorelief cu efecte extraordinar de picturale
- Apoteoza Sf Luis de Gonzaga
- predomină liniile curbe şi combinaţiile de materiale
Stilul iezuit în Flandra
Sf Mihail din Louvain
Faţada bis Lucca şi Martius – Pietro da Cortona
- iniţial – bis dedicată guildei Sf Luca – vroiau s-o mărească şi, la săpături, descoperă moaştele Sf Martina
inovaţii – poate fi văzută dmmpdv dat leg cu decorul faţadelor lat care se continuă pe cea princ
tipul iconogr – moştenit de la Ren
- rel axa princ-sec
- soclu mare => scară monumentală
- jocul: pilaştrii – coloane (treptat înc să fie folosit în baroc)
- alternanţa plan circular şi frontal
- imp acordată tamburului cupolei – o scoate în evidenţă
→ la Longhene (S Maria Celeste) – trad ren
tipic baroc – planul cr lat
int – clasicizant – mmp policromie, decorul iese din elem arhitecturale (mm muluri în diferite fm)
1650 – Carlo Rainardi – S Maria in Campitelli
Martino Longhi - S Cecilia – capitel suprah, corintic)
- Porto Pio
- barocul – menţine ordinea clasică, nu renunţă la simetrie, ci se îndreaptă spre limpezimea şi rigoarea clasicistă
Pantheonul
Palladio pct de plecare ale arhit baroce
Sansovino
- cruce lat + alungirea f mare a absidei – efect teatral – gloria absidei
- concentrarea spre zona altarului
Rainaldi, Longhi – vor continua pe da Cortona prin fol albului şi m p a policromiei
28.11.2005
Arhitectura italiană din afara Romei
GUARINO GUARINI (1624-83)
( Florenţa – f infl de manierism; Roma, Veneţia, Piemont – Torino → baroce)
- călugăr teotin, filo şi matem, publică postum Tratat de arhitectură civilă
- format la Madena şi la Roma, membru al Acad di San Luca
- interesat de Bernini, Borromini, arta antică
- predă la Colegiul Modena, apoi la Messina (ia contact cu experimentele Siciliei → fuziunea arabp, sist de decoraţie lombardă, cupola pe tambur h, mozaicuri biz)
faţada Bis dell’Anunziato dei catalani
- merge la Praga, Lisabona (moscheea din Cordoba, concepte ren diferite de restul Europei – plateresc şi mudejar; dantelării arabe; variaţii între basorelief f plat – altorelief sau ronde-bosse)
- f raţ (matematician) – porneşte de la fm neoplatonice
Borromini – met de lucru – experimentală
Guarini – preia moştenirea, o asimilează, o descifrează şt
Bis Divina Providdenza (Lisabona – cade la cutremur 1755)
apoi pleacă la Paris pt a studia arhit gotică – arhit a golului
Sainte Chapelle – susţinerea nervurilor
apoi Torino – casa de Savoya (din sec 11)
S Lorenzo
- ascunsă de ce s-a construit în jur – accesul vizual de la tambur în sus; nu are faţadă propriu-zisă
- Borromini – cupola pe tambur supradim;
- proiecţia în plan a bis S Carlino
- elem combinate: structură de cartuş cu margini mulate – preferate în arhit fr
- menouri care compartimentează fereastra (tot infl fr)
- alternează tipurile de ferestre
- accentele se pun la el pe gol – baroc al goticului (fr + „arhit e una cosa de matematica”)
- planul longitudinal şi tendinţa ascensională (interpretare a planului central)
S Carlo Boromeo – bis tb să servească exclusiv nevoilor de cult – condamnare a lui Michelangelo care a ales frumosul
A 2-a et – după 1650 – It se îndreaptă spre preferinţa pt frumos (fm geom pură = frumos)
se renunţă la tipul longitudinal cu capele lat pt cele ce pornesc de la structuri centrale
Borromini – structură de 2 triunghiuri unite în bază, rotunjite => plan elipsoidal
după 1650 - Borromini, Longhena, Guarini
- fereastra în tabernacol (sist simplu) – EM
Bernini – cu arcatură deasupra
- zona lanternelor – impresie de imponderabilitate
Gesu – diferenţa dintre cupola int şi ext nu e mică (1:3)
treptat 1:4 cu h navei – tendinţa de alungire (Borromini – S Ivo)
S Lorenzo – fol f mult triunghiul (tot de la Borromini + moştenire gotică)
- int – antablament f puternic, cu un brâu ce pare că susţine structura cupolei
- ferestrele în tabernacol → altare
- rezolvările decorative - f puţine (putti cu aripi ca la Borromini, alternând cu ghirlande de fructe şi flori)
capela S Lorenzo – decoraţie fantezistă, nu mai respectă principiul simetriei şi echilibrului cant dintre simetrie şi asimetrie – suprapunere de 3 capiteluri pe coloană torsă, alternând cu fragm din fusul coloanei, unele asemănătoare cu cele romanice → rococo
- stilul fr – masivitate, de la Ren dar solemn
- planuri - complicate cu corpuri lat ca nişte turnuri de colţ
amplificarea Luvrului
- baroc – de la Piaţa Capitoliului (Mich)
Carlo di Castelamante – pal regal din Torino
Capela Sf Giulgiu
S Sindone – asemănător cu S Lorenzo; tambur suprah
- nou – pandantivii nu mai descarcă pe colţuri (biz), ci formula triunghiulară => 6 pct de descărcare
arhit germ – se fol de lumina nat – în timpul slujbei, lumina solară cade pe altar
- contrastul de lumină şi umbră – sporit de fol corespunzătoare a marmurei albe şi negre
- ferestre în tabernacol
pal Corignano – Torino
- monum cu tambur imens
- fm par să curgă (faţadă ondulată) – elem decorative ca suprastructură ce plachează pereţii
castello del Valentino (1688) – Amedeo di Castelmonte, pt ducesă Maria Cristina de Franţa
- infl fr – structurp şi îmbinarea corpurilor lat şi C
- acoperiş în 2 ape – coamă cu lucarne (acoperişul e locuit)
- loggie C pe faţadă (Palladio) + fronton scos în evidenţă şi de decoraţie, în C cu cartuş
3 arhit care fac trecerea spre sec 18:
PHILIPPO JUVARRA – reîntoarcere la clasicism
- ridicarea bis pe soclu (fr)
basilica della Superga
- tipul de cupolă care iese din filonul trad – tambur supradim
Bernini – faza clasică a barocului
Juvarra – idem - târziu
- f bun urbanist – amenajarea Torino-ului în tablă de şah
- coloana monumentală, degajată fm cu altele portic şi fronton suspendat + balustrade cu baluştrii clasicişti
- lipseşte excesul de intrânduri şi ieşinduri
- ext cupolei – accentuarea liniei verticale
int – reducere masivă a decoraţiei (Guarini)
casetoane tip Bernini
pilaştrii şi nervuri deasupra, la cupolă (Bernini)
limpezime
1715 – bis del Carmine – Torino
- tendinţe clasice – m m m limpezime
- soclu, pilaştrii în loc de coloane la ext
- diferenţă între elem structiv şi fundal în privinţa cromaticii
- răspândirea şi acceptarea ideii de întoarcere la …
- jocul de întreruperi – tipic baroc – fragmentarea cornişei de la corp la transept
- ghirlandele ca relief la ext; denticuli f puri
- int – console la arce etc – aurite, dar mult spaţiu nedecorat → arată diferenţa dintre spaţiul decorat şi fundal
- tamburul, prin nervurile ce-l decorează, e inclus în structura cupolei
Piaţa Palatina di Caccia
05.12.2005
Vile de sec 16
Villa Farnesiana
Sala di Galatea
Domenico Becofuni – groteschi – separă scenele
Baldasare Peruzzi – bolta
Sebastiano del Piombio – lunete
Rafael – Galateea – unul dintre princ subiecte ale Ren
- pluriaxialitatea compoziţilor
- ambient transparent care ajută fig să leviteze – princ ponderii şi contraponderii
Sala Psyche - sala dinspre grădină
- 2 scene pe boltă – Consiliul zeilor şi Banchetul zeilor
- conceptul – Rafael, execuţia – elevii (Giulio Romano etc)
- nişele în trompe l’oeil
Salone delle Perspettive – Baldasare Peruzzi
→ vila it – joc de volume paralelipipedice, ruperi de fm, U
→ vila fr – plan pătrat cu turnuri de colţ
- locul privilegiat pt pict – deasupra căminului
Fontainebleau şi Ecouen – cele mai pure ex de vile ren
- plafonul corespunde ca decoraţie duşumelei
- pereţii – machetărie, cartuşe cu arme
- pict - Roso Fiorentino, apoi Primaticcio, apoi Nicolo dell’Abate (a II-a et a şc de la Fontainebleau)
- Pontormo
Svetlana Alpers
- castelul fr ren – zid plin cu pilaştrii, aproape plaţi, chiar de ordin colosal
- acoperiş în 2 ape
- faţada int m p decorată
- nr de ferestre sporeşte
- m m nivele cu tip propriu de fereastră (cu menouri) – imp e nivelul de sub acoperiş
Lavadin, Lynes, Melum-sur-Yevre
- turnurile de colţ primesc treptat ferestre pe toată înălţimea
12.12.2005
Raymond Cognot – La peinture du 18eme siecle
Palatul Dogilor – din sec 12 nu s-a mai păstrat nimic
- refăcut în sec 14-15
- se măreşte nr de membrii ai consiliului de la 300 la 1000
=> după 1577 se reconstruieşte
- 1578-1600 – pict (quadro riportato) şi stucatura (f greoaie)
- fiecare quadro – manifestă pluriaxialitatea – percepţia treptată a spaţiilor în imagini cu pct de fugă multiple
Tintoretto şi Veronese – scene cu imp victorii ale Veneţiei
- deschiderile luministice – efect teatral, artificial
- tendinţa ca planurile să se topească unele în altele prin gesturile pers
plafonul – Annibale, Agostino şi Le Carracci
Palatul Farnese
- registrul cerului (împărţit în grupuri dense de personaje – acumulări greoaie) şi al pământului (axe care ordonează percepţia spaţială)
- efecte obţ din alăturarea mare mic
- mărire f mare a spaţiului (în prim plan – spărturi spre planurile îndepărtate)
- lumina – regizată şi evident artificială
- norul fm un ecran pe care se profilează pers
- comparaţia nu e gândită ca şi cum ar ….
- concepţia fragmentară – persp se deschide f mult, panoramică (pers care ies din cadru, din „fisuri” ale compoziţiei)
Rene Hoke
- anamorfoze; multiple C de interes
- compoziţie elipsoidală
Ducerea trupului Sf Marcu
- arhit bizară, scenografică – se refoloseşte mult timp
Carracci – modele antice
sec 16 – deschidere spre grotesc şi semnificaţii complexe ale scenelor mitice
pal Farnese
- scene din viaţa lui Hercule şi faptele lui Ulise – eroii cei mai apropiaţi de om pt că sunt stăpâniţi de pasiuni omeneşti
1. Camerino – trecere spre baroc, delimitări f clare ale scenelor, dar apar şi pers – ignudi
- scene sărbătoreşti, iubirile zeilor
- anatomia pers – clasicizantă
- luminism de tip ren, unificator, clar
Pal Cosimo Rospigliosi – GUIDO RENI
Aurora – orele în jurul carului lui Zefir
- clasicizant şi în privinţa concepţiei – eleganţa formelor care nu se ocultează unele pe altele
- echilibru compoziţional, deşi dinamism, expresii impasibile
- mişcarea fig – rotativă – încercare de a sparge compoziţia egală,
GUERCINO – Aurora – Cosimo Ludovisi
- arhit iluzionistă - format de ag Tassi – pare să spargă plafonul
LUCA GIORDANI – Triumful fam Medici
- fără compartimentare
- fig levitatorii
pal Barberini – PIETRO DA CORTONA
- cinstirea triumfului papei Urban 8
- compoziţie de „triompho”
1. Divina Providenza cu sabie, în postura de a comanda prezentul şi viitorul; cu mâna arată blazonul fam Barberini (3 albine) – ce ajută un bun guvernator
2. Timpul şi Parcele
3. reprez ale virtuţilor cu semnul de supunere faţă de 1
reprez Romei ridică mitra papală + un putto care aduce pt mitră o coroană de lauri
+ ANDREA SACHI – Alegoria della Divina Sapientia
- claritatea compoziţiei, care tb să fie înţeleasă dintr-o privire
- norii creează structuri pe care sun aşezate pers şi centre de interes
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 26 ianuarie 2006 19:39:00]
BAROC prof. Ruxandra JUVARA
17.10.2005
bis Gesu (Vignola, faţada Giaccomo della POrta)
- monum de la care porneşte arta barocă
- iezuită -
compartimentarea navelor – mărunţirea sp int – EM
Ren – întraga structură tb să fie afişată cu o claritate riguroasă la care nimic să nu se mai poată adăuga sau scoate
Contrareforma – structură greoaie
- rap echilibrat între faţadă şi cupolă (nu iese în evidenţă; prestanţă – dacă e privită de la distanţă). Forma circulară în care se înscriu amândouă
- fm netedă a frontonului
- int – lungimea navei taie avântul cupolei
Ren – acc pe navă şi transept şi proliferarea navelor lat
decoraţia int – f riguroasă, bazată pe linia şi marginea vol
fm predicilor de tip iezuit => toţi cu ochii direct la altar şi învăluiţi de decoraţia şi fm spaţioasă (schimbarea dim int)
- nu se renunţă la navele lat, ci le transf în capele lat, amplificând sp, dar oferind locuri de oficiere diferenţiată a cultului, în fcţ de sf căruia îi era dedicat
- păstrează transeptul, dar f puţin profilat
- ext – sobru, masiv, utilizarea ordinelor antice
pilaştrii puţin profilaţi
2 et cu arhitravă la mijloc
fronton insertat în alt fronton
fereastră în tabernacol (Palladio)
sculpt în ferestre, cartuşe
rigoarea compoziţiei (partea sup o repetă pe cea inf)
ax vertical
suprafeţe întregi nedecorate
31.10.2005
Il Gesu
- faţada – structura arcului de triumf
- structura scheletului pe care e amplasată – ca o cortină
S. Susana (1595-1603) – Carlo Maderna
- f asemănătoare, dar mai spre baroc
antablamentul greoi, desparte cele 2 nivele;
friza – încă cu casetoane;
apar decroşurile mai evoluate; jocul de lumină şi umbră
capiteluri mai decorate, alternanţa pilastru-coloană;
nişe modulare – pt a se evita faţada plată din Ren; uneori – nişe în tabernacol;
fronton semicerc abasee – ulterior arcul suprah, spre fm eliptică;
plăci cu sau fără inscripţii, ghirlande, putti;
varietate: inf – alternanţă coloane-pilaştrii corintici, sup doar pilaştrii de alte ordine
- tipul scenografic – se adresează unui context urban (se ajunge şi la modificarea pieţei în ac sens)
San Ignatio
- faţada m masivă
- acc pe piano-terreno, care aproape e un soclu f masiv
uşi lat de mari dim
friză cu ghirlande
joc de fm: coloane cu/fără baze comune; antablamentul m rupt în partea sup
deschideri semicirculare, fronton în semicerc turtit, fereastră semicerc h
ferestrele corespund nivelului: jos sunt dreptunghiulare, sus în semicerc
pilaştrii îngemănaţi
coloane/pilaştrii de mici dim alături de coloane/pilaştrii de mari dim – tipic baroc
voluta ce uneşte nivelul sup de cel inf – f masivă
- austeritate la ext, int f bogat
- 2 direcţii: puristă (moştenirea Ren şi paseism antic) şi decorativă (abundenţă)
- int – nava C – pilaştrii colosali, antablament masiv
- bis pp un parcurs iniţiatic
- bis în baroc – dinamism al percepţiei, se dezvăluie treptat, pare m m iniţial, se complică treptat
Andrea Pozzo
- Correggio – sfumato incert
- sugerează arhit prin perspectiva iluzionistă
- plafonul – ideea preferată a barocului – cifra 4 (ev, pct card, continente, anotimpuri) – crucea – se instaurează ca putere a întregii lumi
obeliscul – în Egipt – purta inscripţii despre atotputernicia zeului Ra
Correggio – pict de plafon cu nori; cele 4 continente reprez ca elem simb
- Europa – regină, seamănă cu Maria de Medici, cu un costum din epocă, cu globul terestru, cornul abundenţei
triumful A asupra ereziei
- altarul – devine un imp C de interes al bis baroce
decor: îngeri ţinând pergamente, quadri, de obicei circulare sau semi
- pe m m planuri în adâncime, aproape întreg spaţiul cupolei; înainte doar un edicul
- altarul invadează tot
aici – altar de tranziţie – Pietro da Cortona (clasicizant, împreună cu Borromini – marii rivali ai lui Bernini)
Ren – desfăşurare uniformă, liniară; aici se frânge, decroşuri, planuri diagonale pt a pune în evidenţă cartuşul C, frângere de axe
- zona inf – (m m) simplitate
coloane în torsadă – ecou al decoraţiei lui Bernini în baz S. Pietro
- fronton deschis, nu mai are C de interes în decoraţie
- relieful C – tipic baroc – mezzorelief cu efecte extraordinar de picturale
- Apoteoza Sf Luis de Gonzaga
- predomină liniile curbe şi combinaţiile de materiale
Stilul iezuit în Flandra
Sf Mihail din Louvain
Faţada bis Lucca şi Martius – Pietro da Cortona
- iniţial – bis dedicată guildei Sf Luca – vroiau s-o mărească şi, la săpături, descoperă moaştele Sf Martina
inovaţii – poate fi văzută dmmpdv dat leg cu decorul faţadelor lat care se continuă pe cea princ
tipul iconogr – moştenit de la Ren
- rel axa princ-sec
- soclu mare => scară monumentală
- jocul: pilaştrii – coloane (treptat înc să fie folosit în baroc)
- alternanţa plan circular şi frontal
- imp acordată tamburului cupolei – o scoate în evidenţă
→ la Longhene (S Maria Celeste) – trad ren
tipic baroc – planul cr lat
int – clasicizant – mmp policromie, decorul iese din elem arhitecturale (mm muluri în diferite fm)
1650 – Carlo Rainardi – S Maria in Campitelli
Martino Longhi - S Cecilia – capitel suprah, corintic)
- Porto Pio
- barocul – menţine ordinea clasică, nu renunţă la simetrie, ci se îndreaptă spre limpezimea şi rigoarea clasicistă
Pantheonul
Palladio pct de plecare ale arhit baroce
Sansovino
- cruce lat + alungirea f mare a absidei – efect teatral – gloria absidei
- concentrarea spre zona altarului
Rainaldi, Longhi – vor continua pe da Cortona prin fol albului şi m p a policromiei
28.11.2005
Arhitectura italiană din afara Romei
GUARINO GUARINI (1624-83)
( Florenţa – f infl de manierism; Roma, Veneţia, Piemont – Torino → baroce)
- călugăr teotin, filo şi matem, publică postum Tratat de arhitectură civilă
- format la Madena şi la Roma, membru al Acad di San Luca
- interesat de Bernini, Borromini, arta antică
- predă la Colegiul Modena, apoi la Messina (ia contact cu experimentele Siciliei → fuziunea arabp, sist de decoraţie lombardă, cupola pe tambur h, mozaicuri biz)
faţada Bis dell’Anunziato dei catalani
- merge la Praga, Lisabona (moscheea din Cordoba, concepte ren diferite de restul Europei – plateresc şi mudejar; dantelării arabe; variaţii între basorelief f plat – altorelief sau ronde-bosse)
- f raţ (matematician) – porneşte de la fm neoplatonice
Borromini – met de lucru – experimentală
Guarini – preia moştenirea, o asimilează, o descifrează şt
Bis Divina Providdenza (Lisabona – cade la cutremur 1755)
apoi pleacă la Paris pt a studia arhit gotică – arhit a golului
Sainte Chapelle – susţinerea nervurilor
apoi Torino – casa de Savoya (din sec 11)
S Lorenzo
- ascunsă de ce s-a construit în jur – accesul vizual de la tambur în sus; nu are faţadă propriu-zisă
- Borromini – cupola pe tambur supradim;
- proiecţia în plan a bis S Carlino
- elem combinate: structură de cartuş cu margini mulate – preferate în arhit fr
- menouri care compartimentează fereastra (tot infl fr)
- alternează tipurile de ferestre
- accentele se pun la el pe gol – baroc al goticului (fr + „arhit e una cosa de matematica”)
- planul longitudinal şi tendinţa ascensională (interpretare a planului central)
S Carlo Boromeo – bis tb să servească exclusiv nevoilor de cult – condamnare a lui Michelangelo care a ales frumosul
A 2-a et – după 1650 – It se îndreaptă spre preferinţa pt frumos (fm geom pură = frumos)
se renunţă la tipul longitudinal cu capele lat pt cele ce pornesc de la structuri centrale
Borromini – structură de 2 triunghiuri unite în bază, rotunjite => plan elipsoidal
după 1650 - Borromini, Longhena, Guarini
- fereastra în tabernacol (sist simplu) – EM
Bernini – cu arcatură deasupra
- zona lanternelor – impresie de imponderabilitate
Gesu – diferenţa dintre cupola int şi ext nu e mică (1:3)
treptat 1:4 cu h navei – tendinţa de alungire (Borromini – S Ivo)
S Lorenzo – fol f mult triunghiul (tot de la Borromini + moştenire gotică)
- int – antablament f puternic, cu un brâu ce pare că susţine structura cupolei
- ferestrele în tabernacol → altare
- rezolvările decorative - f puţine (putti cu aripi ca la Borromini, alternând cu ghirlande de fructe şi flori)
capela S Lorenzo – decoraţie fantezistă, nu mai respectă principiul simetriei şi echilibrului cant dintre simetrie şi asimetrie – suprapunere de 3 capiteluri pe coloană torsă, alternând cu fragm din fusul coloanei, unele asemănătoare cu cele romanice → rococo
- stilul fr – masivitate, de la Ren dar solemn
- planuri - complicate cu corpuri lat ca nişte turnuri de colţ
amplificarea Luvrului
- baroc – de la Piaţa Capitoliului (Mich)
Carlo di Castelamante – pal regal din Torino
Capela Sf Giulgiu
S Sindone – asemănător cu S Lorenzo; tambur suprah
- nou – pandantivii nu mai descarcă pe colţuri (biz), ci formula triunghiulară => 6 pct de descărcare
arhit germ – se fol de lumina nat – în timpul slujbei, lumina solară cade pe altar
- contrastul de lumină şi umbră – sporit de fol corespunzătoare a marmurei albe şi negre
- ferestre în tabernacol
pal Corignano – Torino
- monum cu tambur imens
- fm par să curgă (faţadă ondulată) – elem decorative ca suprastructură ce plachează pereţii
castello del Valentino (1688) – Amedeo di Castelmonte, pt ducesă Maria Cristina de Franţa
- infl fr – structurp şi îmbinarea corpurilor lat şi C
- acoperiş în 2 ape – coamă cu lucarne (acoperişul e locuit)
- loggie C pe faţadă (Palladio) + fronton scos în evidenţă şi de decoraţie, în C cu cartuş
3 arhit care fac trecerea spre sec 18:
PHILIPPO JUVARRA – reîntoarcere la clasicism
- ridicarea bis pe soclu (fr)
basilica della Superga
- tipul de cupolă care iese din filonul trad – tambur supradim
Bernini – faza clasică a barocului
Juvarra – idem - târziu
- f bun urbanist – amenajarea Torino-ului în tablă de şah
- coloana monumentală, degajată fm cu altele portic şi fronton suspendat + balustrade cu baluştrii clasicişti
- lipseşte excesul de intrânduri şi ieşinduri
- ext cupolei – accentuarea liniei verticale
int – reducere masivă a decoraţiei (Guarini)
casetoane tip Bernini
pilaştrii şi nervuri deasupra, la cupolă (Bernini)
limpezime
1715 – bis del Carmine – Torino
- tendinţe clasice – m m m limpezime
- soclu, pilaştrii în loc de coloane la ext
- diferenţă între elem structiv şi fundal în privinţa cromaticii
- răspândirea şi acceptarea ideii de întoarcere la …
- jocul de întreruperi – tipic baroc – fragmentarea cornişei de la corp la transept
- ghirlandele ca relief la ext; denticuli f puri
- int – console la arce etc – aurite, dar mult spaţiu nedecorat → arată diferenţa dintre spaţiul decorat şi fundal
- tamburul, prin nervurile ce-l decorează, e inclus în structura cupolei
Piaţa Palatina di Caccia
05.12.2005
Vile de sec 16
Villa Farnesiana
Sala di Galatea
Domenico Becofuni – groteschi – separă scenele
Baldasare Peruzzi – bolta
Sebastiano del Piombio – lunete
Rafael – Galateea – unul dintre princ subiecte ale Ren
- pluriaxialitatea compoziţilor
- ambient transparent care ajută fig să leviteze – princ ponderii şi contraponderii
Sala Psyche - sala dinspre grădină
- 2 scene pe boltă – Consiliul zeilor şi Banchetul zeilor
- conceptul – Rafael, execuţia – elevii (Giulio Romano etc)
- nişele în trompe l’oeil
Salone delle Perspettive – Baldasare Peruzzi
→ vila it – joc de volume paralelipipedice, ruperi de fm, U
→ vila fr – plan pătrat cu turnuri de colţ
- locul privilegiat pt pict – deasupra căminului
Fontainebleau şi Ecouen – cele mai pure ex de vile ren
- plafonul corespunde ca decoraţie duşumelei
- pereţii – machetărie, cartuşe cu arme
- pict - Roso Fiorentino, apoi Primaticcio, apoi Nicolo dell’Abate (a II-a et a şc de la Fontainebleau)
- Pontormo
Svetlana Alpers
- castelul fr ren – zid plin cu pilaştrii, aproape plaţi, chiar de ordin colosal
- acoperiş în 2 ape
- faţada int m p decorată
- nr de ferestre sporeşte
- m m nivele cu tip propriu de fereastră (cu menouri) – imp e nivelul de sub acoperiş
Lavadin, Lynes, Melum-sur-Yevre
- turnurile de colţ primesc treptat ferestre pe toată înălţimea
12.12.2005
Raymond Cognot – La peinture du 18eme siecle
Palatul Dogilor – din sec 12 nu s-a mai păstrat nimic
- refăcut în sec 14-15
- se măreşte nr de membrii ai consiliului de la 300 la 1000
=> după 1577 se reconstruieşte
- 1578-1600 – pict (quadro riportato) şi stucatura (f greoaie)
- fiecare quadro – manifestă pluriaxialitatea – percepţia treptată a spaţiilor în imagini cu pct de fugă multiple
Tintoretto şi Veronese – scene cu imp victorii ale Veneţiei
- deschiderile luministice – efect teatral, artificial
- tendinţa ca planurile să se topească unele în altele prin gesturile pers
plafonul – Annibale, Agostino şi Le Carracci
Palatul Farnese
- registrul cerului (împărţit în grupuri dense de personaje – acumulări greoaie) şi al pământului (axe care ordonează percepţia spaţială)
- efecte obţ din alăturarea mare mic
- mărire f mare a spaţiului (în prim plan – spărturi spre planurile îndepărtate)
- lumina – regizată şi evident artificială
- norul fm un ecran pe care se profilează pers
- comparaţia nu e gândită ca şi cum ar ….
- concepţia fragmentară – persp se deschide f mult, panoramică (pers care ies din cadru, din „fisuri” ale compoziţiei)
Rene Hoke
- anamorfoze; multiple C de interes
- compoziţie elipsoidală
Ducerea trupului Sf Marcu
- arhit bizară, scenografică – se refoloseşte mult timp
Carracci – modele antice
sec 16 – deschidere spre grotesc şi semnificaţii complexe ale scenelor mitice
pal Farnese
- scene din viaţa lui Hercule şi faptele lui Ulise – eroii cei mai apropiaţi de om pt că sunt stăpâniţi de pasiuni omeneşti
1. Camerino – trecere spre baroc, delimitări f clare ale scenelor, dar apar şi pers – ignudi
- scene sărbătoreşti, iubirile zeilor
- anatomia pers – clasicizantă
- luminism de tip ren, unificator, clar
Pal Cosimo Rospigliosi – GUIDO RENI
Aurora – orele în jurul carului lui Zefir
- clasicizant şi în privinţa concepţiei – eleganţa formelor care nu se ocultează unele pe altele
- echilibru compoziţional, deşi dinamism, expresii impasibile
- mişcarea fig – rotativă – încercare de a sparge compoziţia egală,
GUERCINO – Aurora – Cosimo Ludovisi
- arhit iluzionistă - format de ag Tassi – pare să spargă plafonul
LUCA GIORDANI – Triumful fam Medici
- fără compartimentare
- fig levitatorii
pal Barberini – PIETRO DA CORTONA
- cinstirea triumfului papei Urban 8
- compoziţie de „triompho”
1. Divina Providenza cu sabie, în postura de a comanda prezentul şi viitorul; cu mâna arată blazonul fam Barberini (3 albine) – ce ajută un bun guvernator
2. Timpul şi Parcele
3. reprez ale virtuţilor cu semnul de supunere faţă de 1
reprez Romei ridică mitra papală + un putto care aduce pt mitră o coroană de lauri
+ ANDREA SACHI – Alegoria della Divina Sapientia
- claritatea compoziţiei, care tb să fie înţeleasă dintr-o privire
- norii creează structuri pe care sun aşezate pers şi centre de interes
duminică, 2 noiembrie 2008
eu sunt un copil urat
[Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Location: C:\Users\user\Documents\bu\bu
Created: 6 decembrie 2006 16:10:00]
I. Prietenii mei din lumea reala
Primul episod- Tom e pe pastile si Andrei s-a sinucis aiurea
Eu sunt un copil urat. Sunt unul dintre copii pe care nu ii vedeti niciodata pentru ca nu am iesit niciodata din casa, pentru ca stiu ca lumea s-ar supara prea tare pe mine. Nu, nu trebuie sa va para rau pentru mine. Viata mea e una dintre cele mai frumoase vieti cu putinta. Imi aleg ce avataruri vreau eu pe calculator, am cele mai interesante bloguri, postez cele mai mishto melodii si am mii de prieteni pe net.
Totul mergea minunat in viata mea, pana cand… intr-o dimineata m-am uitat pe fereastra si am vazut o fata atat de frumoasa incat… Inima a inceputa sa-mi bata atat de tare, incat… Nu mai stiam ce sa fac. Am incercat sa fac cunostinta cu ea si sa-i cer id-ul e mess, dar am aflat ca nu foloseste messenger-ul. Cerul a cazut pe mine. Ce sa fac? Trebuia s-o cunosc, dar nu puteam sa ma arat in fata ei. Ce sa mai… Si ea aparea in fiecare zi in fata geamului meu, insa, nu aveam cum sa imi arat fata. Stiam ca asta ar insemna un dezastru atat de mare, incat dupa aia m-as chinui o viata ca sa dezamorsez socul produs de aparitia fetei mele oribile.
Asa ca am intrat pe net si am inceput sa caut… sfaturi in dragoste
Acolo am dat peste un tip care si-a benoclat ochii in monitorul meu si mi-a bagat o limba luuuunga in ureche, spunand: totul e cool, frate. Totul e ooook… relaxeaza-te si simte-te bine cu tine insuti si dragostea va veni imediat… Va fi ca un foc albastru, electric, va fi ca un…
eu:Ok, dar cum fac cu fata asta?
el: Fii cool. Trebuie sa te intalnesti cu ea, sa vedeti… sa va simtiti, sa vedeti cum va conectati, intelegi? Si daca e pe bune ceva acolo, frate, vei simti. Crede-ma.
eu:Oooook…
I-am dat intalnire fetei si am iesit,
Si am iesit in lume.
A fost un cutremur. Oamenii s-au speriat atat de tare incat toate adaposturile antiaeriene au fost ocupate instant… Nu se stia daca e revolutie sau razboi, daca au venit extraterestrii sau o aramata de animale calca in picioare orashul. Dandu-mi seama ca eu sunt cauza acestui dezastru, am fugit si eu si m-am ascuns intr-un canal, si am asteptat sa se faca noapte. Acolo, am dat peste un sobolan imens, care s-a apropiat de mine si m-a batut pe umar. Sobolanul era orb si nici simtul mirosului nu-l mai avea, de aceea s-a putut apropia fara nici o problema si am putut sta sa vorbim linistiti.
jerry:Ce cauti aici?
eu:M-am ascuns. E nebunie mare afara.
jerry:E greva?
eu:Nu, mai rau…
jerry:Ce e? Inundatie, incendiu, ploaie acida?
eu:Nu, e o panica generala.
jerry:Panica e cel mai rau dintre bolile omenirii, crede-ma pe cuvant. Dar tu nu pari panicat.
eu:Eu n-am de ce sa ma sperii…
Si din vorba in vorba, jerry a aflat toata povestea. Cum eram atat de urat incat nici o fiinta vie nu ma putea suporta, cum tot orasul o luase razna din cauza mea, si pentru ca Jerry era oricum batran si nu mai avea mult de trait, s-a hotarat sa imi faca un bine.
Vezi tu frisca asta? mi-a spus. Da-te cu ea pe fata si n-o sa te mai recunoasca nimeni. Nu stiu cum de s-a intamplat ca tu sa fii deasupra cimentului si oamenii sa te lase sa traiesti… Vezi ca mai e o singura persoana in orasul asta la fel de urata ca tine, si el traieste undeva in inima metroului. E si el la fel de batran ca si mine, si s-ar putea ca, daca il rogi, sa isi faca mila si sa ia toata uratenia ta asupra lui. Si atunci, vei deveni un baiat la fel de normal si de frumusel la fel ca si toti baietii care circula la suprafata.
eu: Si ce se va intampla daca el ia uratenia mea asupra lui?
Nu conteaza, a zis Jerry, parand ca incearca sa pastreze un secret. E oricum destul de batran.
Mi-am dat pe fatza deci cu frisca fermecata, si am pornit spre inima metroului.
Intre timp, orasul se mai linistise.
In urechi imi rasunau inca ultimele vorbe ale sobolanului: Nu uita… Daca atingi o singura persoana in calatoria ta, vraja o sa se destrame si oamenii o sa-ti poata vedea fata din nou, si o sa provoci iarasi un cataclism. Dar atunci sa nu te mai intorci la mine, pentru ca nu vreau sa am de a face cu oameni prosti.
Am plecat deci cu metroul…
Niciodata nu mai calatorisem cu asa ceva. Singurele mele calatorii fusesera pe internet, unde oamenii par cu totul altfel decat in lumea reala… Am vazut multi oameni, si majoritatea lor aratau ca niste animale intr-un grajd. Nici un zambet nu le brazda obrajii, nici un sunet nu le iesea din gat. O doamna mai in varsta mi-a atras privirea. Il tintea cu privirea pe un baiat care statea prabusit pe jos, si care era imbracat intr-o haina de piele prinsa in toate colturile cu ace de siguranta. Ochii lui erau machiati cu negru, si buzele la fel. Tanarul era singurul care incerca sa murmure ceva, in tacerea generala a oamenilor din metrou. Numai ca acest murmur parea sa o deranjeze pe doamna, care il pironea atat de tare cu privirea, incat pana si mie mi s-a facut pielea de gaina. Uitandu-ma la ei, eram din ce in ce mai convins ca doamna il va omori pe tanar cu privirea, si cred ca si el a inceput sa simta asta, pentru ca se misca intr-un fel ciudat, ca si cum ar vrea sa se ridice si n-ar putea. Desi stiam ca o sa se spulbere vraja facuta de sobolan, m-am hotarat sa-l ajut. Pana la urma, vroiam sa fac un bine, nu? Doamna aceea cu plase parea creatia raului, pe cand baiatul in costum negru de piele era cu totul lipsit de aparare. M-am hotarat deci sa-l ajut sa se ridice si am facut un pas spre el.
Doar tanarul in negru a ramas agatat de mana mea, strangandu-ma tare. Am reusit sa ne furisam afara din tren, care din fericire reusise sa ajunga in statie, si sa ne ascundem sub o scara rulanta. Abia atunci, cand i-am dat drumul tanarului in negru si l-am privit atent, am vazut… Ca era o fata. Care se uita la mine cu niste ochi imensi violet.
Cum se face ca nu te-ai speriat de mine? Am intrebat-o pe fata mirat.
Ea mi-a zambit pierduta, fara sa-si mute privirea de la mine.
eu:Cum te cheama?
ea:Nu stiu…
Am oftat si m-am asezat pe ciment langa ea. Deasupra noastra, scarile inca mai duduiau din cauza oamenilor care fugeau in panica si guitau.
De ce esti trist? M-a intrebat ea.
Pentru ca trebuie sa ajung undeva si nu stiu cand o s-o pot face, i-am spus.
Cum adica?
Adica nu pot sa ma misc de aici prea curand.
De ce?
Pentru ca sunt urat, si ai vazut si tu ce inseamna sa fii urat si cat de tare se sperie lumea de tine.
Pentru mine nu esti urat, mi-a zis ea.
Multumesc, i-am zis.
Daca vrei, te pot ajuta.
Cum?
Daca mergi atent langa mine si ma tii de mana, s-ar putea ca oamenii sa nu te vada. Nu sunt foarte sigura, dar putem sa incercam.
Ce vrei sa spui?
De obicei, lumea se scandalizeaza atat de tare cand ma vede, incat nu mai are ochi pentru altceva in jur. Isi concentreaza toata ura asupra mea, astfel incat nu mai au nevoie de alt suport pentru ura.
De ce vrei sa faci asta pentru mine?
Pentru ca m-am indragostit de tine.
Am oftat. M-am gandit ca asta era, dar eu nu aveam cum sa-I raspund la fel.
N-am cum sa-ti raspund la fel… i-am zis. Cred ca ar fi mai bine sa ne despartim.
Nu, nu, a spus ea. Lasa-ma sa fac asta.
Bine, si ce se va intampla daca tu acumulezi atata ura de la oameni?
Ea a zambit si nu mi-a mai raspuns… M-am trezit ca ma trage langa ea, si ca incepe sa mearga incet pe peron. Avea dreptate, vraja functiona. Oamenii se ocupau sa o urasca pe ea atat de tare, incat pentru mine nu mai aveau ochi.
Am mers cu metroul atat de mult, incat am uitat si ce zi e afara. Am mers prin vagoane si prin trenuri si prin gari de metrou, pentru ca se pare ca inima metroului era foarte departe…
Pe cat mergeam de mult, pe atat de multi oameni intalneam, si toti se uitau la Andrei (pentru ca asa mi-a spus ca o chema) cu atat de multa ura, incat pe mine nu m-a vazut nimeni. Doar cativa copilasi au parut la un moment dat nelinistti, dar erau prea ocupati ca sa ne bage in seama.
Ma obisnuisem cu Andrei, si chiar incepusem sa o indragesc, chiar daca nu vorbea prea mult, si chiar daca din cand in cand se oprea si scuipa pe jos, ceea ce de exemplu fata de care ma indragostisem eu n-ar fi putut sa faca niciodata.
Cand am ajuns aproape de marginea orasului, spre inima metroului, Andrei s-a oprit si s-a sezat pe o sina. Ce faci? I-am spus. Mai avem putin.
De aici poti sa mergi si singur, mi-a zis ea. Nu mai trece nimeni.
Si tu ce faci? Nu vii cu mine?
Nu pot, mi-a raspuns. Eu pana aici te-am condus.
Pai si ce faci? Nu vrei sa te intorci? Asteapta-ma aici si s-ar putea sa ne intoarcem impreuna.
A inceput sa rada, si apoi s-a intins langa sina de tramvai, cu mainile stranse langa piept.
Mi-am dat seama ce se intamplase… Murise.
Atata ura acumulata nu putea decat s-o omoare, la un moment dat. I-am mutat trupul cu grija la o parte de pe sina si mi-am jurat sa o razbun dupa ce voi iesi vindecat de uratenia mea fabuloasa.
Am vazut o
Cand s-a deschis
Nu cred ca ma observase, asa ca am incercat sa zic ceva… Dar pisica mixa fara nici o grija, in timp ce balele i se scurgeau pe langa mustatile vopsite cu albastru electric.
Parea nebuna.
Fara sa vreau sa fac ceva rau, m-am apropiat de statia de sunet si am apasat pe buton. Muzica s-a oprit brusc, si pisica s-a oprit si ea, derutata. Inca miscandu-se in ritmul basilor care nu se mai auzeau, si-a scos ochelarii si s-a uitat in jur dar ochii ei galbeni nu pareau sa poata focaliza pe ceva. Am facut cu mana, gandindu-ma ca miscarea o sa-i directioneze privirea… Si in cateva secunde s-a auzit un mieunat ingrozitaor si am vazut pisica lipita de peretele din fata mea, cu ochii holbati de groaza.
Cine dracu esti? A miorlait ea innebunita, in timp ce blana i se infoiase si acum incepea sa i se desprinda incet de pe piele.
Eu sunt… M-a trimis…
Si in secunda in care am vrut sa pronunt numele batranului sobolan, mintea mi s-a luminat dintr-o data.
JERRY? A scheunat pisica, dandu-se jos de pe perete si incercand sa se uite in alta parte.
Iarta-ma. Cred ca a fost doar o gluma proasta si atat, i-am spus eu, si m-am asezat langa un perete. Imi venea sa plang. Deci totul fusese o gluma nenorocita. Pisica asta nu avea cum sa ma ajute, pentru ca… M-am uitat la ea- tinea un tub lung si subtire in
Am iesit si am inchis incet
Nu stiam unde sa ma mai duc si cum sa ies de acolo si sa ma intorc inapoi.
Cand am intrat din nou, pisica mixa din nou in draci.
Scuza-ma… N-ai un calculator?
Cand m-a vazut, s-a oprit si, foarte incet, s-a intors. Doar ca acum fata ei era acoperita cu o substanta vascoasa, incandescenta, shi ranjetul pe care l-am vazut m-a impins afara din incapere pentru a doua oara.
Ok, mi-am zis. Sunt foarte departe si nu am cum sa ma mai intorc nicaieri. Poate ca pisica asta care oricum nu mai are mult de trait va fi atat de dragutza incat sa-mi cedeze adapostul ei. Mcar sa raman aici o vreme si pe urma... Oricum, singurul mod prin care ma gandeam ca pot face asta ar fi fost omorand-o, dar in acel moment eram in stare de orice. Stiam ca nu poate decat sa moara foarte ushor... Ca oricum sfarshtitul ei e aproape... Si alte porcarii din astea naziste din care mintea mea extragea esenta. Creierul meu parea conectat la cateva tevi foarte simple de otel care stiau sa spuna un singur lucru: "Kill! Survive! Kill! Survive!".
Pe cap imi crescuse o sapca verde cu protectie pentru urechi shi intre buze simteam brusc aprinzandu-se o tigara.
Stai un pic, m-am gandit, putin panicat. Ce se intampla? Dar inaintea gandurilor o lua o camasa alba cu rever inalt, apoi o pereche de manushi de piele shi niste bocanci negri care au inlocuit tinuta mea de tocialr demodat sau whatever, ce poate fi mai rau.
Deci. Am incercat sa refac traseul gandurilor care produsesera un asemenea fashion earthquake si am repetat ultimele lucruri in minte, de cateva ori, “Kill! Survive!”, pana cand am simtit ca in mine cu totul se producea o transformare pe care nu o intelegeam. Incepeam sa ma simt puternic, shi bine. Puterni shi bine, ca shi cum dintr-o data lucrurile s-ar fi esentializat pentru mine in doua cuvinte. M-am sprijinit de peretele metroului si pentru prima data am observat ca aveam o pereche de picioare inalte, suvbtiri si musculoase, si atunci mi-am pipait si fata. Un fior mi-a traversat buricele degetelor pana la un nou scurtcircuit in creier- pielea imi era neteda si nasul mi se micsorase.
Fuck!
Nu stiam ca si in lumea reala poti avea avataruri, mi-am zis. Shi desi in acelasi timp, simteam ca e o capcana, nu ma puteam abtine sa nu devin altcineva, din ce in ce mai mult si mai clar. Creierul imi vajaia, in timp ce am deschis pentru a treie oara usha pisicii, si am pasit peste corpul ei inert, si mi-am aprins o tigara asezandu-ma pe scaunul ei de langa platane.
Tom dormea. M-am gandit sa-l ajut shi l-am invalit cu o patura, sufaocandu-l in somn.
Mintea mea nu intelegea de fapt ce se intampla dar simteam ca trebuie sa fiu mai puternic decat ceilalti.
Degetele mi se incalzisera in timp ce gatul lui Tom inca mai pulsa sub patura, si simteam cum venele imi pulseaza si se umfla sub stratul acum alb si fin de piele.
M-am ridicat de deasupra pisicii moarte. Oricum era un monstru batran. Mi-a venit deodata sa rad si am pasit peste corpul ei, ghemuit pe podea. Acum, fara viata, parea un copil batran, sau ceva de genul asta. O cantitate neglijabila care nu stiu cum m-a putut irita atata.
Acum insa tot spatiul asta mi se parea insuficient, sufocant. Pisica stransese aici atatea vechituri si lucruri fara sens, incat nu pueai sa faci nici macar un pas fara sa te lovesti de cate un obiect fara rost dar investit cu o maxima valoare sentimentala. “Nu exista nici o valoare sentimentala”, m-am trezit spunand in timp ce ieseam din incapere.
russia_my_love
[Type:
Location: D:\My Documents-vechiul laptop\My Documents\texteteatrunoi
Created: 10 septembrie 2006 08:36:00]
1.
“Will you miss me a little?”
“I will miss you a lot.”
“What?”
“I will miss you a lot. That means much more than a little.”
E rus. Nu stie bine engleza. Expresiile favorite sunt “contemporary artist” si ”much more interesting.”
Ïi plac mancarurile amestecate, si
A fost in
Ceburashka, imi zice.
Si in alte feluri. Little girl. Poor, poor little girl. Romanian wild cat. Si altele. Vera. Din cand in cand. Ve-ra.
Inganam impreuna vocea tipei cae face anuntul liftului: “Doors closing. Lift going up. Lift going down.”
N-are rabdare sa-si amestece nessul. Asculta muzica instrumentala cand scrie. “It’s good for the writing.”
Cand eram la
Are tatuat pe mana un punct albastru. O planeta albastra, mi-a zis.
Nu e recomandabil sa-ti iei prietena sau prietenul “at the international residency.”
Are picaturi visine, si pastile pentru stomac. Bicarbonat de sodiu.
Cand mi-a fost rau m-a tinut in brate.
“Thank you, darling.” Darling. And knock later on my door. Poate iesim la o bere. Bere in gradina, whiskey in gradina. Si o sticla de vodca. Vrei sa vii la mine? Daca esti tu regizor, e bine pentru ca poti folosi ce muzica iti place tie. Asta e muzica mea preferata. A vrut sa se sinucida din cauza unei foste, unei tipe, unei tipe de care s-a despartit. Luni intregi pe Radiohead si depresii. Cand era mai mic i se zicea Ewan McGregor. Era exact ca Ewan McGregor in Trainspotting. Cand are de lucru, lucreaza ce lucreaza pana ii piere inspiratia. Ii piere repede inspiratia. Dupa ce facem dragoste, nu se mai poate gandi la lucru. Nu se mai poate gandi la nimic. The head is empty. The blood went down. You make me loose control. I loose control when I’m with you. Vampir energetic, mi-a mai spus. Do you feel my heart? It goes bum-bum-bum. Cateodata inima ne batea foarte tare. Cand am ascultat Element of Crime ne-am privit in ochi si am zambit si am continuat sa facem dragoste. Slowly, slowly. Don’t rush. Cuvintele erau in germana. Nu auzeam decat “Dass wir glucklich sind”. Si era de ajuns. Asta intelegeam. She’s not drunk, she’s just happy. Misha. Cand traversam ma lua de mana de fiecare data. Cand am trecut pe strada spre
Uneori mi se bloca Oyster card-ul. El ma astepta pe partea cealalta, dincolo de bara. Mereu mi se bloca Oyster cardul in ultimele 2 saptamani. Poor, poor Romanian girl.
Misha, come to
Micul dejun impreuna. Uneori, ramaneam cu ochii in gol. Si eu, si el. El gandea in rusa, eu in romana. El la prietenii lui, eu la ai mei. La fifi, la Emil, la toata lumea care, dupa ce m-am intors, inca mi se mai pare un pic straina.
“See you later.”
O seara in care am cantat colinde pe strada. Dupa whiskey, faceam dragoste cel mai bine.
Misha e rus si nu intelege bine engleza.
“I love U2.”
Ok, ok, ok. I love you too.
“Most interesting show”. Inca o expresie cu frecventa maxima. It was most interesting show.
Cand l-am invatat sa-si ruleze o tigara, in curte la
Am batut la
Uneori, dupa ce dormeam trei ore, eu eram fresh. El nu. You look very good.
Mergeam impreuna la micul dejun.
“Most tragic love story. The last night for him and her. And they smoke. And laugh, and laugh, and laugh.”
“Like first night before he goes to war.And they dance.”
Era o camera mica si dansam langa pat.
Tomorrow we will go and fuck
All right, but use condoms.
Si am ras si am ras si am ras.
Niciodata nu am mai ras asa. Niciodata nu am mai facut dragoste asa. In ultima seara nu mai eram doua corpuri. Eram altceva.
prostii2
[Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Location: D:\My Documents-vechiul laptop\My Documents\texteteatrunoi
Created: 6 ianuarie 2006 18:42:00]
Te masturbezi?
Da.
Des?
Cand am chef.
Imagineaza-ti asta, te rog, imagineaza-ti asta: o seara ploioasa, umeda, si un apartament in care nu exista decat o patura imensa, mitoasa, caramizie. Asculta-ma! O patura mitoasa si caramizie. Langa ea, o cana fierbinte cu ceai de tei. Te descalti, te asezi in genunchi pe patura, si simti cu talpile perna. Afara ploua. Te uiti la fereastra si iti tii palmele pe cana. Te-ai masturbat?
Nu.
De ce?
Nu-mi place ceaiul de tei.
Bine, atunci… Nu stiu. Vrei sa ne uitam la televizor?
Nu.
Am un film misto pe cd. O combinatie misto de mai multe chestii.
Nu prea am chef…
Stii ce am patit azi dimineata?
Nu vrei sa taci putin?
De ce?
Ploua afara.
--
Dar atunci ploua altfel. Cu totul altfel decat mi-am imaginat vreodata o ploaie. Eu nu sunt prea atenta la evenimentele din jur. Sunt atenta la sentimentele mele, si asta imi ocupa destul timp.
--
Esti singur?
O sa mai vina cineva in juma de ora.
Dar acum esti singur, nu?
Nu vrei sa ne vedem
Cine mai vine la tine?
Un baiat.
Il cunosc?
Pleaca, te rog.
Plec doar daca imi spui cine e.
Nu-l cunosti. Un baiat.
--
Bun, atunci m-am dus in club. Daca la prietenul meu venea un baiat pe care nu-l cunosc si din cauza caruia mi-a zis sa plec, atunci m-am dus in club.
--
Taree!
Uite, il vezi pe ala? Uite, uite, zi-mi, il vezi pe ala?
Pe ala?
Nu, pe ala!
Pe ala, da!
Nu, pe ala! Il vezi? Il vezi?
Da…
Nu e el!
Dar cine e?
Nu stiu, nu stiu. Lasa-ma-n pace!
Esti beata?
Ma ducla el.
Esti beata.
Ma duc sa-I cer un foc. Daca e strin, il aduc aici. Sa nu pleci, da?
Esti beata!!
Bai, sa nu pleci!!!
--
Mama era beata, asa ca m-am dus in alt club si am lasat-o cu strainii ei; imi facea scarba cand era beata, asa ca m-am dus in alta parte, ceva dark stuff.
--
Asculta, manacti-as… opa, ce gagici au venit!!
Aici m-am gandit sa raman mai mult
Ce de gagici, mai!
Sunt numai una.
E numai una pe pamant si mandra in toate cele…
(Parea misto, imi recitau eminescu…)
Hai, stai cu noi.
Ce faceti, baieti?
Uite, ne certam din cauza lui prostu asta.
De ce ii spui prost? Poate se supara.
Lasa ca nu se supara. Trebuie sa stie si el cine e seful, nu? Si voi, cum va cheama?
Sunt o singura tipa. O tipa, intelegi? Numai una.
A, o tipa. Bine, mai smecherie. Eu sunt marius. Marius Marius. Asta sunt eu.
Si el?
Cum te cheama, mai? Zi-le domnisoarelor cum te cheama…
Eu… eu n-am numeee (hohot destul de sinistru). N-am nume!! Nume!!
Chiar nu are?
Da-l in ma-sa de mincinos.
Hai ca-ti dau eu un nume.
Imi dai tu un nume?
Da.
O sa-l pierd si pe asta. O sa-l pierd si pe astaaa… O sa mi-l fure el.
Fuck. Fuck. Fuck.
Ce e?
Politia.
Unde?
Lumina! Inchide lumina, bai muistule!!
Lumina!
Lumina!!!
--
Buna dimineata, Nadja. Ti-am facut micul dejun.
Buna, mama. Iarta-ma ca am intarziat. Ce ai facut cu strainul ala?
Nu era strain. Era vecinul de langa piata. De asta mi se parea cunoscut.
A, inteleg.
Ti-am facut niste omleta.
Am mancat, multumesc.
Unde?
Am fost la niste prieteni.
As vrea sa ii cunosc si eu pe prietenii astia ai tai.
O sa-i aduc aici ca sa-I cunosti.
Nu mananci?
Nu, mi-e somn. Ma duc sa ma intind. Mi-e somn. Mi-e somn.
--
Tipii aia erau fun, mult mai fun decat prietenul meu, cu care ma plictiseam. Am stat foarte mult pana sa recunosc adevarul, dar asta era adevarul.
--
Cu tine ma plictisesc.
De ce vorbesti asa?
Pentru ca asta e adevarul. Asta e a-de-va-rul. Ma plictisesc de moarte cu tine, ma plictisesc de moarte. Aseara am cunoscut niste tipi.
In club?
Nu, intr-o casa. Am intrat intr-o casa si am cunoscut niste tipi. Marius Marius, Andrei, Andrew si… nu mai stiu. Inca unul. Sunt violenti, sunt misto, sunt ok.
Violenti?
Da, violenti… cu bun gust.
Vorbesti ciudat.
Ei si? Am fumat ceva aseara.
Puteai sa fumezi si cu mine.
Ai avut de fumat?
Da.
Cine era tipul care a venit la tine si despre care n-ai vrut sa-mi spui?
Un tip.
Esti homosexual?
Uneori.
Fir-ar al naibii.
Nu trebuie sa te enervezi.
Credeam ca homosexualii sunt mai fun, dar iata ca tu esti si plictisitor, si esti si prietenul meu. Nu stiu ce sa ma fac cu tine.
Poti sa ma lasi acum? Am de lucru.
Ai mult de lucru?
Da, am mult de lucru la firma. Trebuie sa castigam ceva, nu?
--
Eram intr- pasa proasta, si nu m-am dus in ziua aia la scoal. Mi se parea asa, cumva totuul gol si fara rost. Mi se parea gol si fara rost, si atunci m-am imbracat in roz, mi-am facut unghiile si am iesit la plimbare. A fost o limbare frumoasa. M-am dus mai intai la supermarket, unde m-am plimbat printre rafturi, apoi in pasajul cu hippie hippie shake, unde m-am uitat la rafturi, apoi prin pasajul universitatii, unde m-am uitat la vitrine. Apoi m-am uitat la ceas si se facuse deja tarziu. Era aproape miezul noptii. Ploua, ploua atat de urat incat m-a apucat depresia. Si atunci daca nu esti cu cineva e cel mai nasol. Asa ca m-am dus din nou la prietenul meu. M-am dus spre el. Dar n-am mai ajuns chiar acolo.
--
Tipeso, n-ai vreun ban?
Poftim?
Da-mi si mie doua mii, facem niste cheta pentru un vin.
Te stiu de undeva. Tu esti Marius Marius!
M-ai prins.
Ne-am cunoscut aseara, stii? Cand era sa vina politia, si am stat cu lumina stinsa si tot…
Ok, ai sau n-ai doua mii?
Pentru ce?
Am nevoie de niste bani.
Ok, dar eu nu am la mine. Daca ma astepti putin, pot sa urc pana la prietenul meu, si sa-ti aduc mai multi bani.
Mai mult de doua mii?
Da, mai mult.
--
Iarta-ma. Nu stiam ca esti cu el.
Ce s-a intamplat?
Ai lasat
De ce n-ai sunat inainte sa vii?
Eram in trecere si vroiam niste bani pentru prietenii mei Marius si… Deci el e iubitul tau?
Cat ai nevoie?
Deci el e celalalt iubit. Cum te cheama?
Laurentiu.
Si o faceati chiar acum?
Nu, am… facut-o deja.
Ahaa. Cred ca a fost foarte misto. Foarte tare, foarte tare. Imi pare rau ca nu am fost si eu aici.
Cine e tipa asta?
O tipa.
E iubita ta?
Nu, e doar o tipa.
Deci imi dai banii aia?
--
Ok, prietenul meu mi-a dat banii, si am coborat cu ei, dar Marius plecase. Asa ca m-am gandit sa urc din nou la prietenul meu si la prietenul lui, dar cei doi inchisesera
--
Ce faci, mama? Plangi?
Tu ce cauti aici la ora asta?
Cine e tipul asta?
Un tip.
Buna!
Buna.
(catre mama, ridicandu-se) Ne vedem
Spune-i ca nu mai am ce vorbi cu el.
El e vecinul de langa piata?
Nu.
Dar cine e? E amantul tau?
E sotul meu.
Si nu l-ai oprit si pe el la masa?
Asculta, tu n-ai treaba?
Nu prea…
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
