[Location: Vera's computer
Type: Rich Text Format Document
Created: 3 septembrie 2004 00:29:24]
BREATHE. COLIBIŢA 2004.
“Those are a few of my favourite things”. Whist, biliard, renz. Jazz, coloana de la fight club, şi un pick-up şi viniluri cu jesus christ superstar. În acest context, voi vorbi despre Colibiţa şi despre work-shop-ul coordonat de R. Lewitov1 şi de N. Mandea2. So: fără pretenţii şi absolut relaxat 6 oameni- 6 texte3, fiecare pe povestea lui şi cu mijloacele lui, le-am citit la sfârşit în faţa unui public restrâns şi ne-am bucurat auzind că s-au bucurat să le asculte şi că vor să le adune într-o carte. Ne-am bucurat şi când au înţeles ce am înţeles noi din întâlnirea cu R.Lewitov, şi anume- ce am făcut noi nu e literatură şi nu se sfârşeşte când a ajuns pe hârtie, ci de-abia acolo începe aventura transformării în spectacol. Că asta e o etapă dintr-un proces, că e important să nu mai tratăm textul ca pe un produs final, ci ca pe un pas spre spectacol. Textul ca acţiune, deci.
Dincolo de asta- Alexandrion, palincă, ciocolată şi warm-ups dimineaţa de la 11. Încerci să scrii ceva care te reprezintă, şi s-o faci viu. Încerci să afli totul de la personajele tale, să le întrebi chestii, să le povesteşti chestii, să le provoci. Încerci să înţelegi ce înseamnă miză, negociere, dialog, ce înseamnă că a vorbi nu e egal automat cu a acţiona, şi mai ales încerci să înţelegi... “de ce cântăm noi acest cântec”. Încerci să înţelegi ce ai de arătat prin ce scrii, şi ce ai de spus prin ce scrii, şi de ce vrei să spui asta, şi cui, şi de ce eşti aici şi nu pe litoral, la mamaia, făcând poze sub un palmier şi o maimuţă. Toate astea se transformă, la un moment dat, în întrebări, şi cu cât mai multe întrebări îţi pui, şi apoi cu cât mai multe întrebări le pui personajelor... pam!, apare textul. Şi scrii un text curăţat de artificii, text despre exact problemele de care te dai cu capul tu, în viaţa asta, şi nu în alta, exact pe limba ta, exact atât de urâte sau frumoase precum eşti. Foarte simplu. Ei, cam ăsta era aerul de la Colibiţa. Aer curat, în sfârşit. A se înţelege prin cuvintele “aer curat, în sfârşit” exact ceea ce am vrut să spun- şi anume că, deşi uneori ai impresia că o să vomiţi din cauza tuturor mega-pretenţiilor culturale ale unor dinozauri care nu mai pot spune nimic, dar au nume grele, deci după atâta aer greu, e extraordinar să respiri, în sfârsit, şi aer curat. Asta am făcut 10 zile, şi sper că întâlniri de felul ăsta se vor întâmpla cât mai des.
VERA ION
1Roberta Lewitov, regizor, bursier Fulbright, cea care ne-a dezmorţit din amorţeală încă din primăvară
2Nicolae Mandea, lector univ., catedra regie teatru, UNATC, cel care menţine dezmorţeala dezmorţită, fie vară, fie iarnă
3Ioana Paun, Ioana Leca, Vera Ion, Radu Popescu (regie teatru anul II), Ioana Moldovan (teatrologie, anul III), Bogdan Georgescu ( regie teatru anul III), cu textele- “Head”, “Sam+Poppy=”, “Red Bull”, “Povestea unui ceas”, “Diagnostic”, “Romania. Te pup!”
Se afișează postările cu eticheta proiecte. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta proiecte. Afișați toate postările
marți, 13 ianuarie 2009
printumic
[Location: Vera's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 30 aprilie 2003 16:53:00 ]
Scena 1. Se trage cortina. Pe scenă sunt două scaune. Pe unul stă George, pe celălalt stă Barna. Scaunele sunt cam la 3 metri unul de altul. George şi Barna nu îşi vorbesc, nu se privesc (decât puţin, cu coada ochiului, fiecare făcând eforturi vizibile de a nu fi observat de celălalt ).
Întuneric.
Scena 2. Andreea, Smaranda, Catinca, Alina sunt întinse pe jos, cu spatele. Muzică. Încep să se trezească- mai întâi o mână, apoi cealaltă, se ridică, se întind, se întorc. Sunt nişte flori foarte cochete, foarte pisicoase, foarte fresh. Se aranjează, se privesc, se bucură de fiecare mânuţă şi de fiecare picioruş şi de fiecare degeţel. Pe această “aranjare” a lor, intră Barna. Trece printre ele, le priveşte, se opreşte la Andreea.
FLOAREA: De-abia m-am trezit… Sunt îngrozitor de neprezentabilă…
FLORILE: Neprezentabile…
MICUL PRINŢ: Dar sunteţi atât de frumoasă!
FLORILE: Nu-i aşa?
FLOAREA: Şi m-am născut o dată cu soarele!
FLORILE: Daaaaaaaaaaa…
FLOAREA: Ce mă fac dacă vin tigrii?
MICUL PRINŢ: Pe planeta mea nu există tigri. Şi apoi, tigrii nu mănâncă iarbă.
TOATE ( sărind în picioare ) : Eu nu sunt o iarbă…
MICUL PRINŢ: Iertaţi-mă.
FLOAREA: Nu-mi pasă de tigri. Am patru spini cu care să mă apăr. Aş vrea să mă feresc însă de curenţii de aer. ( Celelalte flori sunt deja înapoi jos. ) Să faceţi bine să-mi aduceţi un glob de sticlă. Trebuie să fiu protejată. ( El s-a dus după glob. Îl opreşte- schimbare. ) M-am purtat ca o proastă. Ei bine, da, te iubesc. Te rog să mă ierţi. Nu sunt chiar atât de răcită. Aerul proaspăt al nopţii are să-mi priască. Eu sunt o floare…
Întuneric
Scena 3. Scena goală. Intră George, cu un scaun. Îl pune pe scenă, se aşează pe el.
GEORGE: Oamenilor mari le plac cifrele.
Intră Smaranda cu un scaun. Îl pune, se aşează.
SMARANDA: Când vorbesc despre un nou prieten, ei niciodată nu întreabă:
( Intră Catinca, are un scaun, îl pune pe scenă, se aşează ) Ce sunet are glasul lui? Ce jocuri îi plac lui mai mult?
CATINCA: Dar câţi ani are? Câte kilograme cântăreşte? Cât câştigă tatăl lui? ( Pe replica ei, George iese. Intră Alina, cu un scaun. Îl lasă undeva în stânga scenei- primul plan- şi se aşează în locul lui George, grăbită fiind să le spună celorlalţi ceva. )
ALINA: Am văzut o casă frumoasă, din cărămizi trandafirii, cu muşcate la fereastră, cu porumbei pe acoperiş… ( SMARANDA şi CATINCA nu au absolut nici o reacţie. Blanc total. )
CATINCA: Am văzut o casă care costă 100.000 de dolari. ( Pe replica ei intră şi George, cu un calculator micuţ în mână. Intră socotind. )
TOŢI ( În afară de G. ) – reacţie la ce a zis Catinca- “Aaaa”, “Oooo”…
( George mai rămâne un timp, calculând. Apoi are şi el reacţie- “Aaa…”. Se opreşte în dreptul Alinei, care i-a furat scaunul. )
GEORGE: Aaa, iată un supus! ( O dă la o parte pe Alina de pe scaun şi se aşează. Smaranda e lângă el. )
SMARANDA: Iată un admirator!
GEORGE: Eu sunt un rege!
ALINA: Eu beau! ( O dă la o parte pe CATINCA de pe scaun.)
CATINCA: Eu, în 54 de ani de când mă aflu pe planeta asta, n-am fost deranjată decât de trei ori. Prima oară, acum 22 de ani…
GEORGE ( către Alina ) : Datina la curte nu îngăduie să caşti când e regele de faţă.
ALINA: Nu pot să dorm. Eu beau.
GEORGE: Atunci cască. ( Alina nu cască. ) E o poruncă! ( Ţipă la ea- Alina se sperie şi se ridică în picioare, fără să-şi dea seama. Catinca se aşează repede în locul ei. )
CATINCA: Acum 22 de ani m-a deranjat un cărăbuş. A picat aşa, Dumnezeu ştie de unde. A doua oară, acum 11 ani, am fost deranjată din cauza unei crize de reumatism. Eu nu fac mişcare. Eu sunt un om serios.
SMARANDA ( către GEORGE ) : Loveşte-ţi palmele una de alta. ( George aplaudă. Smaranda se ridică în picioare şi face o plecăciune. Alina se aşează în locul ei. )
GEORGE ( furios, către Alina, care râdea de el ) Îţi poruncesc să bei!
ALINA: Beau.
GEORGE: De ce bei?
ALINA: Ca să uit.
GEORGE: Ce să uiţi?
ALINA: Că mi-e ruşine.
GEORGE: De ce ţi-e ruşine?
ALINA: Mi-e ruşine că beau.
( Ieşirea se face pe replicile astea. Ies toţi. Rămâne scaunul cu care a intrat Alina, şi pe care l-a lăsat în stânga. Secvenţa cu scaunul e aşa: Scaunul e întors cu spatele la public.La replica “Eu sunt un om serios”, intră Micul Prinţ, se aşează în spatele scaunului. Publicul nu îl va vedea decât eventual în momentul în care începe să deseneze şi să lipească foi de hârtie pe speteaza scaunului – astfel încât să se vadă ce e desenat. Nu se vede atât Micul Prinţ, cât multe foi împrăştiindu-se în stânga şi în dreapta şi răsărind din spatele scaunului. Pe ultima foaie e desenată o stea.)
MICUL PRINŢ ( din spatele scaunului, după ce au ieşit toţi ) : Dacă te-ai îndrăgostit de o floare care se găseşte pe o stea, ţi-a drag, noaptea, să te uiţi pe cer. Toate stelele sunt înflorite.
Întuneric.
Scena 4. Pe scenă e George, înconjurat de foarte multe foi. Desenează febril, mult, se aude muzică, la un moment dat se aude o voce de radio.
VOCEA: Şerpii boa îşi înghit prada dintr-o dată, fără s-o mai mestece. Pe urmă, nu mai sunt în stare să se mişte şi dorm într-una, timp de şase luni, cât ţine mistuitul.
George desenează şi mai febril, emoţionat, agitat, deja nu mai desenează pe hârtii, ci direct în aer. Când termină desenul ( în aer ), se uită în culise, face semn cuiva. Din dreapta ( direcţia în care face semn ) intră Catinca, iar din stânga intră Smaranda,în acelaşi timp cu ea. Catinca are în mână o ţigară neaprinsă, Smaranda are o pălărie. George îi arată desenul Catincăi. Aşteaptă reacţia. E gata să o prindă pe Catinca în braţe, dacă leşină. Catinca nu are nici o reacţie.
GEORGE: Nu vă sperie foarte tare desenul meu? Un şarpe boa care a înghiţit un elefant!
Catinca “trage un fum” din ţigara neaprinsă. Ea şi Smaranda se apropie foarte mult de George. Catinca mimează că suflă fum.
SMARANDA ( suflând fum adevărat de ţigară ) : De ce m-ar speria o pălărie desenată? ( Îi pune lui George pălăria ei pe cap.)
Întuneric.
Scena 5. Pe scenă e întinsă o pânză cam de o jumătate de metru lăţime. ( Întinsă nu pe jos, ci perpendicular pe scenă ). În dreapta, Micul Prinţ, care va asista la tot spectacolul. Din spatele pânzei apare o păpuşă ( din aceea care se pune pe mână ca o mănuşă ). Muzică. Apare şi a doua păpuşă. Relaţie între ele, joc. Una pleacă, cealaltă suferă. Cealaltă se întoarce, prima îi întoarce spatele. Cea care a fugit o sărută, prima îi dă una în cap. Apoi se îmbrăţişează, apoi iar se bat. Micul Prinţ reacţionează la jocul lor, strigă, face galerie, se supără, se bucură. La un moment dat, intră George. Se uită la păpuşi. Ia una dintre ele şi o aruncă. Rămâne o mână dezorientată. Se opreşte muzica. George sărută mâna ( e foarte sigur pe el, dandy, cuceritor.) Pânza cade. Alina se ridică în picioare, emoţionată, şi îi sare de gât. Aruncă cealaltă păpuşă. Iese împreună cu George. Micul Prinţ culege păpuşa de pe jos. Se uită la ea, o întoarce pe toate părţile, o pune pe mână.
MICUL PRINŢ ( către păpuşă ): Bună seara. ( răspunde, cu vocea schimbată, ca din partea păpuşii ) Bună seara. ( El ) Pe ce planetă am ajuns? ( Păpuşa ) Pe pământ. Ai ajuns pe pământ. ( El ) Priveşte la planeta mea! E chiar deasupra noastră. ( ( Păpuşa ) E frumoasă. ( El ) Eşti un animal ciudat. Subţire ca un deget… ( Păpuşa ) Sunt însă mai puternic decât degetul unui rege. Pe acela, pe care-l ating eu, îl redau pământului din care a ieşit. Aş putea să te ajut într-o zi, dacă-ţi pare rău după planeta ta.
Întuneric.
Scena 6. Pe scenă sunt florile, întinse, cu spatele la public. Toate ridică, încet, foarte încet ( şi sincron ) câte o floare. Se aude, pe bandă, un vânt foarte puternic. Florile se mişcă uşor pe vânt. Intră Micul Prinţ.
MICUL PRINŢ: Bună seara.
FLORILE: Bună seara.
MICUL PRINŢ: Cine sunteţi voi?
FLORILE: Noi suntem florile.
MICUL PRINŢ: Vai! Mă credeam înavuţit cu o floare fără de seamăn, şi iată că n-am decât o floare de rând. ( Pe replica lui, mâinile au coborât. S-au ridicat fără flori şi cu pumnul strâns. Pumnul se deschide şi cad foarte multe petale. )
Întuneric.
Scena 7. Pe scenă sunt două scaune. Pe unul stă George, pe celălalt stă Barna. Scaunele sunt mult mai aproape decât în prima scenă. Relaţia dintre cei doi e cu totul alta. Stau degajat, se privesc. Ca şi cum până acum au vorbit.
Întuneric.
Scena 8. Pe scenă e o masă. Aşezaţi la ea- Catinca, George, Smaranda. Pe masă, o vază cu o floare. Un vas cu monezi. George vine cu bani. Catinca şi George se privesc. Moment de tăcere. Se privesc în ochi. Ea îi spune ceva ( pe mut ). Ca să iasă bine, trebuie să muşte mai mult cuvintele, să le spună mai răspicat. Replicile nu trebuie să fie lungi şi nu trebuie să fie dramatice, gen familie cu probleme. Trebuie ceva de genul:
CAT: “Auzi, ochelaristule, dacă mai vii la mine cu bani din ăştia, o să zbori de aici.”
G: “ Numai paraşutele zboară, draga mea, ştii lucrul ăsta mai bine decât mine. Paraşuto!”
CAT: “Ochelaristule!”
G: “Paraşuto!”
CAT: “Ochelaristule!” şi tot aşa. Trec prin toate registrele de enervare şi furie. Cât durează momentul cu muzica, rămân privindu-se în ochi. Nu în stop-cadru, ci doar privindu-se atât de intens şi cu ură, încât ai impresia că o să izbucnească în orice moment.
Smaranda a ajuns în faţă, cu floarea. Se joacă cu ea. În clipa în care se ridică în picioare, începe muzica. Intră Barna şi Andreea. Câteva secunde de dans. George şi Catinca se privesc în ochi. George ia vasul cu monezi şi îl trânteşte. Se opreşte muzica. Smaranda se sperie şi fuge. Andreea se sperie şi fuge. Barna dă să plece, Catinca îl opreşte.George pleacă spre dreapta. Rămâne acolo, aproape de ieşire, cu spatele la Catinca. Din culise iese o mână care îi întinde o jachetă. Pe dialogul Vulpe-Micul Prinţ, G. merge spre Catinca încet, cu spatele, îmbrăcând jacheta. La ultima replică a Catincăi, a ajuns lângă ea. Cat. ştie că G. se apropie, ştie că în clipa în care va fi lângă ea, nu va mai putea vorbi cu Micul Prinţ. Paşii lui George sunt punctaţi de un sunet din culise. Poate ar mai avea să-i spună încă de o sută de ori mai multe lucruri decât reuşeşte.
C.: Bună ziua.
B.: Bună ziua. Cine eşti tu? Eşti tare frumoasă.
C.: Sunt o vulpe.
B. : Vino să te joci cu mine. Sunt atât de trist…
C. : Nu pot să mă joc cu tine. Nu sunt îmblânzită.
B: Ce înseamnă “a îmblânzi”?
C. : Înseamnă “a-ţi crea legături”.
B. : A-ţi crea legături?
C. : Desigur. Tu nu eşti pentru mine decât un băieţaş, aidoma cu o sută de mii de alţi băieţaşi. Iar eu nu am nevoie de tine. Şi nici tu n-ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decât o vulpe, aidoma cu o sută de mii de alte vulpi. Dar dacă tu mă îmblânzeşti, vom avea nevoie unul de altul.
B. : Încep să înţeleg. E undeva o floare… Mi se pare că m-a îmblânzit..
C. : Se prea poate… Pe pământ întâlneşti tot soiul de lucruri.
B. : O, dar nu e pe pământ.
C. : Pe altă planetă?
B. : Da.
C. : Te rog, îmblânzeşte-mă. Nu cunoaştem decât ceea ce îmblânzim. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Ei cumpără lucruri de gata, de la neguţători. Cum însă nu există neguţători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni.
B. : Ce trebuie să fac?
C. : La început, vei sta departe de mine, uite aşa. Eu te voi privi cu coada ochiului, iar tu nu vei rosti nici un cuvânt. Însă vei putea, pe zi ce trece, să te aşezi din ce în ce mai aproape de mine… ( George e lângă C. Se întoarce brusc cu faţa la ea. Catinca tace. George îi oferă braţul. Catinca îl ia de braţ. Ies împreună prin stânga. George stinge lumina.)
Întuneric. Se aude sunetul monezilor din vas. Se aud acorduri de vioară. Se aud sunete rupte, fluierat, fâşâit, un ritm. Flash de lanternă pe faţa Alinei: “ Planeta de pe care venea micul prinţ era asteroidul B-612.” Flash de lanternă pe faţa Smarandei: “ Când ajunse pe pământ, se miră foarte mult. ” Toţi ( în întuneric ) : “Ce planetă caraghioasă, se gândi el.” Flash pe faţa lui Barna :” Oamenii de pe meleagurile tale cresc cinci mii de trandafiri într-o singură grădină şi tot nu găsesc ceea ce caută. Şi totuşi ceea ce caută ei ar putea fi găsit într-o singură floare.” Flash pe faţa lui George. El mimează că vorbeşte, se aud vocile celorlalte fete : “ Nu din întâmplare, aşadar, în dimineaţa când te-am cunoscut, te plimbai de unul singur la mii de leghe depărtare de orice aşezare omenească! Te întorceai la locul căderii tale pe pământ!” Flash pe Andreea, care cântă la vioară. Se aude vocea lui George: “Nu pot să car cu mine trupul ăsta, a zis micul prinţ. E prea greu.” Flash pe faţa Smarandei: “ Te vei uita la stele, noaptea, a zis micul prinţ. Pentru tine, oricare dintre ele va fi steaua mea.” Flash pe faţa Catincăi : “ Va fi atât de frumos, a zis micul prinţ.”
Scena 9. Se aprinde lumina. Pe scenă, două scaune lipite unul de altul. Pe unul din ele stă George. Pe celălalt nu stă nimeni.
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 30 aprilie 2003 16:53:00 ]
Scena 1. Se trage cortina. Pe scenă sunt două scaune. Pe unul stă George, pe celălalt stă Barna. Scaunele sunt cam la 3 metri unul de altul. George şi Barna nu îşi vorbesc, nu se privesc (decât puţin, cu coada ochiului, fiecare făcând eforturi vizibile de a nu fi observat de celălalt ).
Întuneric.
Scena 2. Andreea, Smaranda, Catinca, Alina sunt întinse pe jos, cu spatele. Muzică. Încep să se trezească- mai întâi o mână, apoi cealaltă, se ridică, se întind, se întorc. Sunt nişte flori foarte cochete, foarte pisicoase, foarte fresh. Se aranjează, se privesc, se bucură de fiecare mânuţă şi de fiecare picioruş şi de fiecare degeţel. Pe această “aranjare” a lor, intră Barna. Trece printre ele, le priveşte, se opreşte la Andreea.
FLOAREA: De-abia m-am trezit… Sunt îngrozitor de neprezentabilă…
FLORILE: Neprezentabile…
MICUL PRINŢ: Dar sunteţi atât de frumoasă!
FLORILE: Nu-i aşa?
FLOAREA: Şi m-am născut o dată cu soarele!
FLORILE: Daaaaaaaaaaa…
FLOAREA: Ce mă fac dacă vin tigrii?
MICUL PRINŢ: Pe planeta mea nu există tigri. Şi apoi, tigrii nu mănâncă iarbă.
TOATE ( sărind în picioare ) : Eu nu sunt o iarbă…
MICUL PRINŢ: Iertaţi-mă.
FLOAREA: Nu-mi pasă de tigri. Am patru spini cu care să mă apăr. Aş vrea să mă feresc însă de curenţii de aer. ( Celelalte flori sunt deja înapoi jos. ) Să faceţi bine să-mi aduceţi un glob de sticlă. Trebuie să fiu protejată. ( El s-a dus după glob. Îl opreşte- schimbare. ) M-am purtat ca o proastă. Ei bine, da, te iubesc. Te rog să mă ierţi. Nu sunt chiar atât de răcită. Aerul proaspăt al nopţii are să-mi priască. Eu sunt o floare…
Întuneric
Scena 3. Scena goală. Intră George, cu un scaun. Îl pune pe scenă, se aşează pe el.
GEORGE: Oamenilor mari le plac cifrele.
Intră Smaranda cu un scaun. Îl pune, se aşează.
SMARANDA: Când vorbesc despre un nou prieten, ei niciodată nu întreabă:
( Intră Catinca, are un scaun, îl pune pe scenă, se aşează ) Ce sunet are glasul lui? Ce jocuri îi plac lui mai mult?
CATINCA: Dar câţi ani are? Câte kilograme cântăreşte? Cât câştigă tatăl lui? ( Pe replica ei, George iese. Intră Alina, cu un scaun. Îl lasă undeva în stânga scenei- primul plan- şi se aşează în locul lui George, grăbită fiind să le spună celorlalţi ceva. )
ALINA: Am văzut o casă frumoasă, din cărămizi trandafirii, cu muşcate la fereastră, cu porumbei pe acoperiş… ( SMARANDA şi CATINCA nu au absolut nici o reacţie. Blanc total. )
CATINCA: Am văzut o casă care costă 100.000 de dolari. ( Pe replica ei intră şi George, cu un calculator micuţ în mână. Intră socotind. )
TOŢI ( În afară de G. ) – reacţie la ce a zis Catinca- “Aaaa”, “Oooo”…
( George mai rămâne un timp, calculând. Apoi are şi el reacţie- “Aaa…”. Se opreşte în dreptul Alinei, care i-a furat scaunul. )
GEORGE: Aaa, iată un supus! ( O dă la o parte pe Alina de pe scaun şi se aşează. Smaranda e lângă el. )
SMARANDA: Iată un admirator!
GEORGE: Eu sunt un rege!
ALINA: Eu beau! ( O dă la o parte pe CATINCA de pe scaun.)
CATINCA: Eu, în 54 de ani de când mă aflu pe planeta asta, n-am fost deranjată decât de trei ori. Prima oară, acum 22 de ani…
GEORGE ( către Alina ) : Datina la curte nu îngăduie să caşti când e regele de faţă.
ALINA: Nu pot să dorm. Eu beau.
GEORGE: Atunci cască. ( Alina nu cască. ) E o poruncă! ( Ţipă la ea- Alina se sperie şi se ridică în picioare, fără să-şi dea seama. Catinca se aşează repede în locul ei. )
CATINCA: Acum 22 de ani m-a deranjat un cărăbuş. A picat aşa, Dumnezeu ştie de unde. A doua oară, acum 11 ani, am fost deranjată din cauza unei crize de reumatism. Eu nu fac mişcare. Eu sunt un om serios.
SMARANDA ( către GEORGE ) : Loveşte-ţi palmele una de alta. ( George aplaudă. Smaranda se ridică în picioare şi face o plecăciune. Alina se aşează în locul ei. )
GEORGE ( furios, către Alina, care râdea de el ) Îţi poruncesc să bei!
ALINA: Beau.
GEORGE: De ce bei?
ALINA: Ca să uit.
GEORGE: Ce să uiţi?
ALINA: Că mi-e ruşine.
GEORGE: De ce ţi-e ruşine?
ALINA: Mi-e ruşine că beau.
( Ieşirea se face pe replicile astea. Ies toţi. Rămâne scaunul cu care a intrat Alina, şi pe care l-a lăsat în stânga. Secvenţa cu scaunul e aşa: Scaunul e întors cu spatele la public.La replica “Eu sunt un om serios”, intră Micul Prinţ, se aşează în spatele scaunului. Publicul nu îl va vedea decât eventual în momentul în care începe să deseneze şi să lipească foi de hârtie pe speteaza scaunului – astfel încât să se vadă ce e desenat. Nu se vede atât Micul Prinţ, cât multe foi împrăştiindu-se în stânga şi în dreapta şi răsărind din spatele scaunului. Pe ultima foaie e desenată o stea.)
MICUL PRINŢ ( din spatele scaunului, după ce au ieşit toţi ) : Dacă te-ai îndrăgostit de o floare care se găseşte pe o stea, ţi-a drag, noaptea, să te uiţi pe cer. Toate stelele sunt înflorite.
Întuneric.
Scena 4. Pe scenă e George, înconjurat de foarte multe foi. Desenează febril, mult, se aude muzică, la un moment dat se aude o voce de radio.
VOCEA: Şerpii boa îşi înghit prada dintr-o dată, fără s-o mai mestece. Pe urmă, nu mai sunt în stare să se mişte şi dorm într-una, timp de şase luni, cât ţine mistuitul.
George desenează şi mai febril, emoţionat, agitat, deja nu mai desenează pe hârtii, ci direct în aer. Când termină desenul ( în aer ), se uită în culise, face semn cuiva. Din dreapta ( direcţia în care face semn ) intră Catinca, iar din stânga intră Smaranda,în acelaşi timp cu ea. Catinca are în mână o ţigară neaprinsă, Smaranda are o pălărie. George îi arată desenul Catincăi. Aşteaptă reacţia. E gata să o prindă pe Catinca în braţe, dacă leşină. Catinca nu are nici o reacţie.
GEORGE: Nu vă sperie foarte tare desenul meu? Un şarpe boa care a înghiţit un elefant!
Catinca “trage un fum” din ţigara neaprinsă. Ea şi Smaranda se apropie foarte mult de George. Catinca mimează că suflă fum.
SMARANDA ( suflând fum adevărat de ţigară ) : De ce m-ar speria o pălărie desenată? ( Îi pune lui George pălăria ei pe cap.)
Întuneric.
Scena 5. Pe scenă e întinsă o pânză cam de o jumătate de metru lăţime. ( Întinsă nu pe jos, ci perpendicular pe scenă ). În dreapta, Micul Prinţ, care va asista la tot spectacolul. Din spatele pânzei apare o păpuşă ( din aceea care se pune pe mână ca o mănuşă ). Muzică. Apare şi a doua păpuşă. Relaţie între ele, joc. Una pleacă, cealaltă suferă. Cealaltă se întoarce, prima îi întoarce spatele. Cea care a fugit o sărută, prima îi dă una în cap. Apoi se îmbrăţişează, apoi iar se bat. Micul Prinţ reacţionează la jocul lor, strigă, face galerie, se supără, se bucură. La un moment dat, intră George. Se uită la păpuşi. Ia una dintre ele şi o aruncă. Rămâne o mână dezorientată. Se opreşte muzica. George sărută mâna ( e foarte sigur pe el, dandy, cuceritor.) Pânza cade. Alina se ridică în picioare, emoţionată, şi îi sare de gât. Aruncă cealaltă păpuşă. Iese împreună cu George. Micul Prinţ culege păpuşa de pe jos. Se uită la ea, o întoarce pe toate părţile, o pune pe mână.
MICUL PRINŢ ( către păpuşă ): Bună seara. ( răspunde, cu vocea schimbată, ca din partea păpuşii ) Bună seara. ( El ) Pe ce planetă am ajuns? ( Păpuşa ) Pe pământ. Ai ajuns pe pământ. ( El ) Priveşte la planeta mea! E chiar deasupra noastră. ( ( Păpuşa ) E frumoasă. ( El ) Eşti un animal ciudat. Subţire ca un deget… ( Păpuşa ) Sunt însă mai puternic decât degetul unui rege. Pe acela, pe care-l ating eu, îl redau pământului din care a ieşit. Aş putea să te ajut într-o zi, dacă-ţi pare rău după planeta ta.
Întuneric.
Scena 6. Pe scenă sunt florile, întinse, cu spatele la public. Toate ridică, încet, foarte încet ( şi sincron ) câte o floare. Se aude, pe bandă, un vânt foarte puternic. Florile se mişcă uşor pe vânt. Intră Micul Prinţ.
MICUL PRINŢ: Bună seara.
FLORILE: Bună seara.
MICUL PRINŢ: Cine sunteţi voi?
FLORILE: Noi suntem florile.
MICUL PRINŢ: Vai! Mă credeam înavuţit cu o floare fără de seamăn, şi iată că n-am decât o floare de rând. ( Pe replica lui, mâinile au coborât. S-au ridicat fără flori şi cu pumnul strâns. Pumnul se deschide şi cad foarte multe petale. )
Întuneric.
Scena 7. Pe scenă sunt două scaune. Pe unul stă George, pe celălalt stă Barna. Scaunele sunt mult mai aproape decât în prima scenă. Relaţia dintre cei doi e cu totul alta. Stau degajat, se privesc. Ca şi cum până acum au vorbit.
Întuneric.
Scena 8. Pe scenă e o masă. Aşezaţi la ea- Catinca, George, Smaranda. Pe masă, o vază cu o floare. Un vas cu monezi. George vine cu bani. Catinca şi George se privesc. Moment de tăcere. Se privesc în ochi. Ea îi spune ceva ( pe mut ). Ca să iasă bine, trebuie să muşte mai mult cuvintele, să le spună mai răspicat. Replicile nu trebuie să fie lungi şi nu trebuie să fie dramatice, gen familie cu probleme. Trebuie ceva de genul:
CAT: “Auzi, ochelaristule, dacă mai vii la mine cu bani din ăştia, o să zbori de aici.”
G: “ Numai paraşutele zboară, draga mea, ştii lucrul ăsta mai bine decât mine. Paraşuto!”
CAT: “Ochelaristule!”
G: “Paraşuto!”
CAT: “Ochelaristule!” şi tot aşa. Trec prin toate registrele de enervare şi furie. Cât durează momentul cu muzica, rămân privindu-se în ochi. Nu în stop-cadru, ci doar privindu-se atât de intens şi cu ură, încât ai impresia că o să izbucnească în orice moment.
Smaranda a ajuns în faţă, cu floarea. Se joacă cu ea. În clipa în care se ridică în picioare, începe muzica. Intră Barna şi Andreea. Câteva secunde de dans. George şi Catinca se privesc în ochi. George ia vasul cu monezi şi îl trânteşte. Se opreşte muzica. Smaranda se sperie şi fuge. Andreea se sperie şi fuge. Barna dă să plece, Catinca îl opreşte.George pleacă spre dreapta. Rămâne acolo, aproape de ieşire, cu spatele la Catinca. Din culise iese o mână care îi întinde o jachetă. Pe dialogul Vulpe-Micul Prinţ, G. merge spre Catinca încet, cu spatele, îmbrăcând jacheta. La ultima replică a Catincăi, a ajuns lângă ea. Cat. ştie că G. se apropie, ştie că în clipa în care va fi lângă ea, nu va mai putea vorbi cu Micul Prinţ. Paşii lui George sunt punctaţi de un sunet din culise. Poate ar mai avea să-i spună încă de o sută de ori mai multe lucruri decât reuşeşte.
C.: Bună ziua.
B.: Bună ziua. Cine eşti tu? Eşti tare frumoasă.
C.: Sunt o vulpe.
B. : Vino să te joci cu mine. Sunt atât de trist…
C. : Nu pot să mă joc cu tine. Nu sunt îmblânzită.
B: Ce înseamnă “a îmblânzi”?
C. : Înseamnă “a-ţi crea legături”.
B. : A-ţi crea legături?
C. : Desigur. Tu nu eşti pentru mine decât un băieţaş, aidoma cu o sută de mii de alţi băieţaşi. Iar eu nu am nevoie de tine. Şi nici tu n-ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decât o vulpe, aidoma cu o sută de mii de alte vulpi. Dar dacă tu mă îmblânzeşti, vom avea nevoie unul de altul.
B. : Încep să înţeleg. E undeva o floare… Mi se pare că m-a îmblânzit..
C. : Se prea poate… Pe pământ întâlneşti tot soiul de lucruri.
B. : O, dar nu e pe pământ.
C. : Pe altă planetă?
B. : Da.
C. : Te rog, îmblânzeşte-mă. Nu cunoaştem decât ceea ce îmblânzim. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Ei cumpără lucruri de gata, de la neguţători. Cum însă nu există neguţători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni.
B. : Ce trebuie să fac?
C. : La început, vei sta departe de mine, uite aşa. Eu te voi privi cu coada ochiului, iar tu nu vei rosti nici un cuvânt. Însă vei putea, pe zi ce trece, să te aşezi din ce în ce mai aproape de mine… ( George e lângă C. Se întoarce brusc cu faţa la ea. Catinca tace. George îi oferă braţul. Catinca îl ia de braţ. Ies împreună prin stânga. George stinge lumina.)
Întuneric. Se aude sunetul monezilor din vas. Se aud acorduri de vioară. Se aud sunete rupte, fluierat, fâşâit, un ritm. Flash de lanternă pe faţa Alinei: “ Planeta de pe care venea micul prinţ era asteroidul B-612.” Flash de lanternă pe faţa Smarandei: “ Când ajunse pe pământ, se miră foarte mult. ” Toţi ( în întuneric ) : “Ce planetă caraghioasă, se gândi el.” Flash pe faţa lui Barna :” Oamenii de pe meleagurile tale cresc cinci mii de trandafiri într-o singură grădină şi tot nu găsesc ceea ce caută. Şi totuşi ceea ce caută ei ar putea fi găsit într-o singură floare.” Flash pe faţa lui George. El mimează că vorbeşte, se aud vocile celorlalte fete : “ Nu din întâmplare, aşadar, în dimineaţa când te-am cunoscut, te plimbai de unul singur la mii de leghe depărtare de orice aşezare omenească! Te întorceai la locul căderii tale pe pământ!” Flash pe Andreea, care cântă la vioară. Se aude vocea lui George: “Nu pot să car cu mine trupul ăsta, a zis micul prinţ. E prea greu.” Flash pe faţa Smarandei: “ Te vei uita la stele, noaptea, a zis micul prinţ. Pentru tine, oricare dintre ele va fi steaua mea.” Flash pe faţa Catincăi : “ Va fi atât de frumos, a zis micul prinţ.”
Scena 9. Se aprinde lumina. Pe scenă, două scaune lipite unul de altul. Pe unul din ele stă George. Pe celălalt nu stă nimeni.
duminică, 30 noiembrie 2008
PROTECT necesar
[Location: Ioana's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 30 septembrie 2006 12:23:00]
de procurat:
- FRIGIDER: desant, sponsori, sanziana, stefan
- PLITA ELECTRICA: sponsori, mona
- MASA, SCAUNE: platou
- PLACI+RANFORCE
- DULAP: platou
- COS DE GUNOI
- TOASTER: Ioana
- PRAJITOR PAINE: bunici
- STORCATOR: cluj
- FILTRU CAFEA: anne
- CASEROLE: ioana, david
- VESELA: ioana, david, bunici, let’s food
- DULAPIOR DE PAINE: david
- FUND: ioana
- MICROFON+BOXA: scoala
- CUTII TABLA: cluj
- RADIO
- CHEI
- TAPET
- LINOLEUM
- MUSAMA: bunici
- PERNITE SCAUNE: bunici
- LACATE
- LANTURI
- LANT USA
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 30 septembrie 2006 12:23:00]
de procurat:
- FRIGIDER: desant, sponsori, sanziana, stefan
- PLITA ELECTRICA: sponsori, mona
- MASA, SCAUNE: platou
- PLACI+RANFORCE
- DULAP: platou
- COS DE GUNOI
- TOASTER: Ioana
- PRAJITOR PAINE: bunici
- STORCATOR: cluj
- FILTRU CAFEA: anne
- CASEROLE: ioana, david
- VESELA: ioana, david, bunici, let’s food
- DULAPIOR DE PAINE: david
- FUND: ioana
- MICROFON+BOXA: scoala
- CUTII TABLA: cluj
- RADIO
- CHEI
- TAPET
- LINOLEUM
- MUSAMA: bunici
- PERNITE SCAUNE: bunici
- LACATE
- LANTURI
- LANT USA
Vulpea este un animal cu patru picioare
[Location: Ioana's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 1 decembrie 2008 01:23:14]
Vulpea este un animal cu patru picioare, coada si urechi. Corpul ei este acoperit cu blana roscata.
Ana are 4 mere. Mama ei ii mai da 2. Radu ii ia un mar. Cate mere are Ana?
Cel mai inalt varf din Romania este Moldoveanu, situat in Masivul Faragaras. Inaltimea lui este de 2544 metri.
This is a cat. The car is blue. My house is big.
Dacii erau buni mestesugari.Ocupatia principala era agricultura. Cultivau grâu, vin, miere, creşteau cai si vite şi pescuiau. Ei erau foarte buni razboinici.
Se numeste mediana unui triunghi segmentul de dreapta ce uneste varful unui unghi al triunghiului cu latura opusa acelui unghi.
Celula este formta din: membrana citoplasmatica, citoplasma, nucleu, ribozomi, mitocondrii si aparatul golgi.
Schita Vizita infatiseaza contrastul intre aparenta si esenta.
Sodiul , in paranteza natriu, este un metal alcalin. Punct de fierbere: 883 de grade. Punct de topire: 97.5 grade.
Nous allons a la montagne.
Alexandru Lapusneanu este un personaj complex alcatuit din lumini si umbre, asemenea oamenilor adevarati.
Hidrogen, Litiu, Natriu, Kaliu, Rubidiu, Cesiu, Franciu.
Carbuni la Petrosani. Cupru la Baia Mare. Aluminiu la Slatina. Tractoare la Brasov. Ciment a Bicaz. Lemn la Raghin. Portelan la Alba Iulia.
Viteza = distanta supra timp. Densitatea, in paranteza ro, este masa supra volum. Forta de frecare este niu ori masa ori greutatea.
Be, was, were, been. Come, came, come. Do, did, done. Drive, drove, driven. Write, wrote, written.
Sin de doi x egal doi sin x cos x. Cos de a minus b egal cos de a cos de b minus sin de a sin de b.
Legea lui Ohm pentru o portiune din circuit: I=U/R. Se masoara in Amperi.
Motivele mitului mioritic: motivul transhumantei, al complotului, alegoria moarte-nunta.
Aquila non capit muscas. Barba non facit philosophum. Cogito ergo sum. Coitus interruptus.
Etena + Brom rezulta 2 dibrom etan. Etena + acid clorhidric rezulta clorura de etil.
Sara pe deal buciumul suna cu jale, Turmele-l urc, stele le scapara-n cale, Apele plâng, clar izvorând în fântâne;
Integrala din dx = x. Integrala din sinx = -cos x. Integrala din tangenta de x = - logaritm natural din modul de cos x.
Orar Contabilitate, anul 1, grupa 6: Luni: Statistica, Marketing, Informatica, Contabilitate. Marti: Managemnet, Finante, Matematici Speciale...
Deficit bugetar, masa monetara, PIB, credit bancar, moneda nationala, arctangenta de x, Amper, Tractoare la Brasov, Vitoria Lipan, If clauses, Fotosinteza, Adverbul, vara anului 106, Electroni, Lica Samadaul, credit bancar, Etiopia cu capitala a Addis Abeba, galvanizare, This is a cat. Inflatie, strategie, marketing. George Cosbuc – Mama, Cauciuc la Borzesti, Heliu, Xeniu, Radon, Forta de frecare, My car is black, 75 de grade, pi r patrat, sin x cos x, transhumanta, brom.
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 1 decembrie 2008 01:23:14]
Vulpea este un animal cu patru picioare, coada si urechi. Corpul ei este acoperit cu blana roscata.
Ana are 4 mere. Mama ei ii mai da 2. Radu ii ia un mar. Cate mere are Ana?
Cel mai inalt varf din Romania este Moldoveanu, situat in Masivul Faragaras. Inaltimea lui este de 2544 metri.
This is a cat. The car is blue. My house is big.
Dacii erau buni mestesugari.Ocupatia principala era agricultura. Cultivau grâu, vin, miere, creşteau cai si vite şi pescuiau. Ei erau foarte buni razboinici.
Se numeste mediana unui triunghi segmentul de dreapta ce uneste varful unui unghi al triunghiului cu latura opusa acelui unghi.
Celula este formta din: membrana citoplasmatica, citoplasma, nucleu, ribozomi, mitocondrii si aparatul golgi.
Schita Vizita infatiseaza contrastul intre aparenta si esenta.
Sodiul , in paranteza natriu, este un metal alcalin. Punct de fierbere: 883 de grade. Punct de topire: 97.5 grade.
Nous allons a la montagne.
Alexandru Lapusneanu este un personaj complex alcatuit din lumini si umbre, asemenea oamenilor adevarati.
Hidrogen, Litiu, Natriu, Kaliu, Rubidiu, Cesiu, Franciu.
Carbuni la Petrosani. Cupru la Baia Mare. Aluminiu la Slatina. Tractoare la Brasov. Ciment a Bicaz. Lemn la Raghin. Portelan la Alba Iulia.
Viteza = distanta supra timp. Densitatea, in paranteza ro, este masa supra volum. Forta de frecare este niu ori masa ori greutatea.
Be, was, were, been. Come, came, come. Do, did, done. Drive, drove, driven. Write, wrote, written.
Sin de doi x egal doi sin x cos x. Cos de a minus b egal cos de a cos de b minus sin de a sin de b.
Legea lui Ohm pentru o portiune din circuit: I=U/R. Se masoara in Amperi.
Motivele mitului mioritic: motivul transhumantei, al complotului, alegoria moarte-nunta.
Aquila non capit muscas. Barba non facit philosophum. Cogito ergo sum. Coitus interruptus.
Etena + Brom rezulta 2 dibrom etan. Etena + acid clorhidric rezulta clorura de etil.
Sara pe deal buciumul suna cu jale, Turmele-l urc, stele le scapara-n cale, Apele plâng, clar izvorând în fântâne;
Integrala din dx = x. Integrala din sinx = -cos x. Integrala din tangenta de x = - logaritm natural din modul de cos x.
Orar Contabilitate, anul 1, grupa 6: Luni: Statistica, Marketing, Informatica, Contabilitate. Marti: Managemnet, Finante, Matematici Speciale...
Deficit bugetar, masa monetara, PIB, credit bancar, moneda nationala, arctangenta de x, Amper, Tractoare la Brasov, Vitoria Lipan, If clauses, Fotosinteza, Adverbul, vara anului 106, Electroni, Lica Samadaul, credit bancar, Etiopia cu capitala a Addis Abeba, galvanizare, This is a cat. Inflatie, strategie, marketing. George Cosbuc – Mama, Cauciuc la Borzesti, Heliu, Xeniu, Radon, Forta de frecare, My car is black, 75 de grade, pi r patrat, sin x cos x, transhumanta, brom.
natasha vrea sa
[Location: Ioana's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 4 martie 2006 11:04:00]
natasha vrea sa-l convinga pe andrei sa:
- anuleze carnavalul
- il mute pe Bobik in camera Irinei
- tina cura de slabire cu iaurt
ce face???
il manipuleaza…
trebuie sa se apropie cumva de el, fara sa para ca-l seduce si aproape fiind sa-l imbarlige mai usor.
- ii coase o camasa, direct pe el
- cand il intreaba cat e ceasul, el trebuie sa si-o dea jos de pe el dar cand se intoarce si-o ia la
loc, pt ca-i place ca natasha sa fie aproape de el
- inainte sa il roage sa nu mai primeasca mascatii se inteapa in deget si ii face rugamintea cu
degetul in gura lui andrei
- tb sa se vada ca de fapt camasa e un pretext sa se apropie de el: cand el dispare sa-i spuna
cat e casul
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 4 martie 2006 11:04:00]
natasha vrea sa-l convinga pe andrei sa:
- anuleze carnavalul
- il mute pe Bobik in camera Irinei
- tina cura de slabire cu iaurt
ce face???
il manipuleaza…
trebuie sa se apropie cumva de el, fara sa para ca-l seduce si aproape fiind sa-l imbarlige mai usor.
- ii coase o camasa, direct pe el
- cand il intreaba cat e ceasul, el trebuie sa si-o dea jos de pe el dar cand se intoarce si-o ia la
loc, pt ca-i place ca natasha sa fie aproape de el
- inainte sa il roage sa nu mai primeasca mascatii se inteapa in deget si ii face rugamintea cu
degetul in gura lui andrei
- tb sa se vada ca de fapt camasa e un pretext sa se apropie de el: cand el dispare sa-i spuna
cat e casul
duminică, 16 noiembrie 2008
SUNETUL IN SPECTACOLUL
[Location: David's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 28 mai 2007 10:49:00]
SUNETUL IN SPECTACOLUL “BUTOIUL CU PRAF DE PUSCA” DUPA UN TEXT DE DEJAN DUKOVSKI
POVESTEA:
Ajuns politist, o fosta victima a unui jandarm, se razbuna, schilodindu-l pe acesta; doi prieteni vechi isi marturisesc toate crimele pe care si le-au facut reciproc; intr-un tren, un criminal fugar isi hartuieste vecina de compartiment, amenintand-o cu o grenada; un albanez cu un cutit terorizeaza pasagerii unui autobus; un cuplu este agresat de doi suporteri; doi colegi de carcera se lupta pentru control intr-un spatiu de 2 metri-cubi; un batran se ineaca si moare in timp ce partenerii sai de bautura canta fericiti imnul victoriei echipei nationale a Macedoniei; toate conflictele se solutioneaza cu lovituri in cap, batai, impuscaturi si morti. Iar cand un macedonean fuge in America pentru a scapa de aceasta lume, sfarseste tot omorat cu o sticla in cap.
DESPRE LUME:
Este vorba despre o lume ca un butoi cu dinamita, generatoare permanenta de conflicte, rabufniri de ura si actiuni violente si absurde; in care conflictele apar si se solutioneaza constant si mecanic; orice relationare intre oameni se rezolva cu pumni, bate, lanturi, sticle in cap si capete sparte. Oamenii traiesc sub amenintare permanenta iar conflictele sunt de toate felurile – de la cele etnice la cele legate de echipele de fotbal, de la violenta intre sexe, pana la conflicte intre prieteni; toti oamenii sunt condusi de ura si de nevoia de a-si demonstra puterea si superioritatea; chiar cand se distreaza o fac distrugand lucruri sau umilindu-i pe alti oameni; toate petrecerile lor sunt pretexte pentru noi scandaluri; si singurele lucruri care ii aduna sunt bautura, meciurile de fotbal si mandria pentru identitatea lor nationala.
Astfel, fiecare scena a piesei este un alt “butoi cu praf de pusca”, in care este evidentiata o noua fateta conflictuala a sistemului: violenta si barbarismul distractiilor “balcanice”; iresponsabilitatea si incalcarea regulilor tocmai de catre organele de ordine; agresiunea impotriva femeilor si hartuirea sexuala; violenta si prejudecatile inter-etnice; violenta conjugala; lipsa protectiei si nesiguranta proprietatii/spatiului personal; violenta extrema cauzata de spatiul claustrofobic si conditiile mizere ale celulelor de inchisoare; imposibilitatea adaptarii la un spatiu al libertatii, mai murdar decat cel al inchisorii; persistenta background-ului si comportamentismului “balcanic”, chiar in America; fanatismul si indolenta patriotismului.
DESPRE SUNET:
Functia principala a sunetului si muzicii pentru acest spectacol este aceea de a oferi culoarea locala, contextul sonor specific balcanic, si specific tipului de lume matginala in care evolueaza personajele. In acest sens, am ales sa folosesc o serie de piese muzicale autentice macedonene, in general piese comerciale, de consum, veridice si elocvente pentru gustul, educatia si background-ul cultural al personajelor. De la piese de hip-hop macedonean, la o varianta a imnului Macedoniei; de la piese lautaresti si populare la turbo-folk (echivalentul macedonean al maneleleor) si la o piesa pop, castigatoare a concursului Eurovision.
Sunetul spectacolului se imparte in trei categorii dieferite, in functie de necesitati:
1-muzica necesara planului sonor real al actiunii piesei (petrecere a politistilor in scena 2; petrecere latino a argentinienilor, pe vapor, in scena 7; petrecere la birt, dupa victoria echipei nationale a Macedoniei, in scena 9)
2-sunete care sa contribuie la identificarea spatiului de desfasurare a actiunii (sunet de pornire a trenului din statie, zdranganitul usilor si motorului de tren, in scena 3; sunetul motoarelor de vapor, in scena 7; sunetul televizorului, cu programe americane – meci de baseball, stiri CNN, reclame, telenovela sud-americana- in scena 8; sunetul meciului de fotbal, in scena 9)
3-muzica ce insoteste schimbarile de décor. Fiind vorba despre o piesa care se desfasoara in 8 spatii diferite, fiecare cu propria identitate, muzica de pe schimbarea de décor, trebuie sa pregateasca spectatorul pentru contextul scenei care urmeaza sa se joace: astfel, melodia de punk-folk macedonean care precede scena 2 anunta petrecerea politistilor, dar si, prin agresivitatea ei, inceputul violent al scenei, in care politistii, in mijlocul distractiei, bat un tigan cu bastoanele. Inainte de scena 5, melodia disco stabileste background-ul eroilor – cuplul Svetle-Gheorghi, vine de la o petrecere, diferita insa de petrecerea lautareasca a politistilor – o petrecere disco, de adolescenti. Inaintea scenei 7, muzica latino, ne pregateste pentru schimbarea spatiului geografic – eroii au ajuns pe un vapor care merge spre Argentina; inaintea scenei 8, muzica afroamericana, ne aduce noul context – cartierul de negri dintr-o metropola americana. In sfarsit, inaintea scenei 9, muzica sarbeasca construieste intoarcerea personajelor in Macedonia natala.
Posibilitatile sonore limitate ale scenei de la Studioul Casandra au simplificat optiunea pentru repartizarea spatiala a sunetului. Astfel, exista doar trei boxe – o boxa aflata la nivelul avant-scenei si orientata spre public si doua boxe in planul 3 al scenei, practic in spatele decorului si spatiului de joc al spectacolului. In acest context, alegerea a fost una simpla: muzica si sunetul din planul real actiunii se transmit pe boxele din spate, iar muzica schimbarilor de décor, pe boxa de la avant-scena.
DOUA SITUATII SPECIALE:
Scena 8: pentru scena desfasurata in America, este esentiala prezenta televizorului in scena – mare parte din dialog si din conflictul dintre personaje se desfasoara in jurul programelor TV. Pe parcursul scenei cei doi actori schimba in cateva randuri canalele, astfel ca cea mai simpla cale a fost sa li se ofere lor posibilitatea de control asupra sunetului; in acest sens am inregistrat special pentru aceasta scena un dvd, pe care am repartizat pe capitole toate emisiunile necesare scenei – meci de baseball, reclame cu Las Vegas, stiri CNN, telenovela sud-americana. Folosind telecomanda aparatului dvd, pe post de telecomanda a televizorului, actorul are astfel posibilitatea de a opera liber cu “canalele tv” construite.
Scena 9: petrecerea de dupa victoria echipei nationale a Macedoniei. Este singura melodie in alcatuirea careia am intervenit. Am avut nevoie sa sugerez mai puternic atmiosfera de meci sis a imprim intregii scene, prin coloana Sonora rtimul si specificitatea cantecelor de tribuna. In acest sens am suprapus unei variante de imn al Macedoniei un ambient sonor de tribuna de meci de fotbal, care sa dea greutate si agresivitate melodiei.
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 28 mai 2007 10:49:00]
SUNETUL IN SPECTACOLUL “BUTOIUL CU PRAF DE PUSCA” DUPA UN TEXT DE DEJAN DUKOVSKI
POVESTEA:
Ajuns politist, o fosta victima a unui jandarm, se razbuna, schilodindu-l pe acesta; doi prieteni vechi isi marturisesc toate crimele pe care si le-au facut reciproc; intr-un tren, un criminal fugar isi hartuieste vecina de compartiment, amenintand-o cu o grenada; un albanez cu un cutit terorizeaza pasagerii unui autobus; un cuplu este agresat de doi suporteri; doi colegi de carcera se lupta pentru control intr-un spatiu de 2 metri-cubi; un batran se ineaca si moare in timp ce partenerii sai de bautura canta fericiti imnul victoriei echipei nationale a Macedoniei; toate conflictele se solutioneaza cu lovituri in cap, batai, impuscaturi si morti. Iar cand un macedonean fuge in America pentru a scapa de aceasta lume, sfarseste tot omorat cu o sticla in cap.
DESPRE LUME:
Este vorba despre o lume ca un butoi cu dinamita, generatoare permanenta de conflicte, rabufniri de ura si actiuni violente si absurde; in care conflictele apar si se solutioneaza constant si mecanic; orice relationare intre oameni se rezolva cu pumni, bate, lanturi, sticle in cap si capete sparte. Oamenii traiesc sub amenintare permanenta iar conflictele sunt de toate felurile – de la cele etnice la cele legate de echipele de fotbal, de la violenta intre sexe, pana la conflicte intre prieteni; toti oamenii sunt condusi de ura si de nevoia de a-si demonstra puterea si superioritatea; chiar cand se distreaza o fac distrugand lucruri sau umilindu-i pe alti oameni; toate petrecerile lor sunt pretexte pentru noi scandaluri; si singurele lucruri care ii aduna sunt bautura, meciurile de fotbal si mandria pentru identitatea lor nationala.
Astfel, fiecare scena a piesei este un alt “butoi cu praf de pusca”, in care este evidentiata o noua fateta conflictuala a sistemului: violenta si barbarismul distractiilor “balcanice”; iresponsabilitatea si incalcarea regulilor tocmai de catre organele de ordine; agresiunea impotriva femeilor si hartuirea sexuala; violenta si prejudecatile inter-etnice; violenta conjugala; lipsa protectiei si nesiguranta proprietatii/spatiului personal; violenta extrema cauzata de spatiul claustrofobic si conditiile mizere ale celulelor de inchisoare; imposibilitatea adaptarii la un spatiu al libertatii, mai murdar decat cel al inchisorii; persistenta background-ului si comportamentismului “balcanic”, chiar in America; fanatismul si indolenta patriotismului.
DESPRE SUNET:
Functia principala a sunetului si muzicii pentru acest spectacol este aceea de a oferi culoarea locala, contextul sonor specific balcanic, si specific tipului de lume matginala in care evolueaza personajele. In acest sens, am ales sa folosesc o serie de piese muzicale autentice macedonene, in general piese comerciale, de consum, veridice si elocvente pentru gustul, educatia si background-ul cultural al personajelor. De la piese de hip-hop macedonean, la o varianta a imnului Macedoniei; de la piese lautaresti si populare la turbo-folk (echivalentul macedonean al maneleleor) si la o piesa pop, castigatoare a concursului Eurovision.
Sunetul spectacolului se imparte in trei categorii dieferite, in functie de necesitati:
1-muzica necesara planului sonor real al actiunii piesei (petrecere a politistilor in scena 2; petrecere latino a argentinienilor, pe vapor, in scena 7; petrecere la birt, dupa victoria echipei nationale a Macedoniei, in scena 9)
2-sunete care sa contribuie la identificarea spatiului de desfasurare a actiunii (sunet de pornire a trenului din statie, zdranganitul usilor si motorului de tren, in scena 3; sunetul motoarelor de vapor, in scena 7; sunetul televizorului, cu programe americane – meci de baseball, stiri CNN, reclame, telenovela sud-americana- in scena 8; sunetul meciului de fotbal, in scena 9)
3-muzica ce insoteste schimbarile de décor. Fiind vorba despre o piesa care se desfasoara in 8 spatii diferite, fiecare cu propria identitate, muzica de pe schimbarea de décor, trebuie sa pregateasca spectatorul pentru contextul scenei care urmeaza sa se joace: astfel, melodia de punk-folk macedonean care precede scena 2 anunta petrecerea politistilor, dar si, prin agresivitatea ei, inceputul violent al scenei, in care politistii, in mijlocul distractiei, bat un tigan cu bastoanele. Inainte de scena 5, melodia disco stabileste background-ul eroilor – cuplul Svetle-Gheorghi, vine de la o petrecere, diferita insa de petrecerea lautareasca a politistilor – o petrecere disco, de adolescenti. Inaintea scenei 7, muzica latino, ne pregateste pentru schimbarea spatiului geografic – eroii au ajuns pe un vapor care merge spre Argentina; inaintea scenei 8, muzica afroamericana, ne aduce noul context – cartierul de negri dintr-o metropola americana. In sfarsit, inaintea scenei 9, muzica sarbeasca construieste intoarcerea personajelor in Macedonia natala.
Posibilitatile sonore limitate ale scenei de la Studioul Casandra au simplificat optiunea pentru repartizarea spatiala a sunetului. Astfel, exista doar trei boxe – o boxa aflata la nivelul avant-scenei si orientata spre public si doua boxe in planul 3 al scenei, practic in spatele decorului si spatiului de joc al spectacolului. In acest context, alegerea a fost una simpla: muzica si sunetul din planul real actiunii se transmit pe boxele din spate, iar muzica schimbarilor de décor, pe boxa de la avant-scena.
DOUA SITUATII SPECIALE:
Scena 8: pentru scena desfasurata in America, este esentiala prezenta televizorului in scena – mare parte din dialog si din conflictul dintre personaje se desfasoara in jurul programelor TV. Pe parcursul scenei cei doi actori schimba in cateva randuri canalele, astfel ca cea mai simpla cale a fost sa li se ofere lor posibilitatea de control asupra sunetului; in acest sens am inregistrat special pentru aceasta scena un dvd, pe care am repartizat pe capitole toate emisiunile necesare scenei – meci de baseball, reclame cu Las Vegas, stiri CNN, telenovela sud-americana. Folosind telecomanda aparatului dvd, pe post de telecomanda a televizorului, actorul are astfel posibilitatea de a opera liber cu “canalele tv” construite.
Scena 9: petrecerea de dupa victoria echipei nationale a Macedoniei. Este singura melodie in alcatuirea careia am intervenit. Am avut nevoie sa sugerez mai puternic atmiosfera de meci sis a imprim intregii scene, prin coloana Sonora rtimul si specificitatea cantecelor de tribuna. In acest sens am suprapus unei variante de imn al Macedoniei un ambient sonor de tribuna de meci de fotbal, care sa dea greutate si agresivitate melodiei.
Spot Radio
[Location: David's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 12 iulie 2006 14:49:00]
Spot Radio “Let’s Food!”
72% dintre romani mananca in fata televizorului
1% si-au facut liposuctie
62% nu merg niciodata la restaurant
10% merg la nunti doar ca sa manance gratis
8% sunt vegetarieni
Toti romanii mananca zilic E-uri
Let’s Food – un performance de Ioana Paun si David Schwartz produs de Teatrul Fara Frontiere in colaborare cu tangaProject.
Intre 20 si 24 iulie, in fiecare seara la Gradina Cinema Capitol de la ora 21. Acces pe baza de rezervare la www.teatrulfarafrontiere.ro.
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 12 iulie 2006 14:49:00]
Spot Radio “Let’s Food!”
72% dintre romani mananca in fata televizorului
1% si-au facut liposuctie
62% nu merg niciodata la restaurant
10% merg la nunti doar ca sa manance gratis
8% sunt vegetarieni
Toti romanii mananca zilic E-uri
Let’s Food – un performance de Ioana Paun si David Schwartz produs de Teatrul Fara Frontiere in colaborare cu tangaProject.
Intre 20 si 24 iulie, in fiecare seara la Gradina Cinema Capitol de la ora 21. Acces pe baza de rezervare la www.teatrulfarafrontiere.ro.
necesar_rahovanonstop
[Location: david's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 10 octombrie 2006 20:52:00]
1.Prelungitoare lungi
2.Boxe
3.Microfoane
4.Halogene (12)
5. Laptop (5)
6.Imprimanta
7.Hartie
8. Eco-toilet
9. Masina cu remorca/papuc
10.Mixer sunet
11. Videoproiector
12.Ecran
13.Practicabile
14.Cablu hifilm 50m
15. Mese+banci
16.Aeroterme
17.Saci de dormit
18. Filtru cafea
19. Cort militar
MESSENGERANUNT
[Location: David's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created:25 septembrie 2007 09:39:00 ]
Joi, 27 septembrie, ora 18.00, in parcul VA URMA (la intersectia caii Rahova cu strada Sabinelor, langa Beraria Becker Brau, si aproape de E-uranus) te astept la noul spectacol tangaProject "CONSTRUIESTE-TI COMUNITATEA!" :):)<:-P .echipa: MIRUNA DINU, MARIA DRAGHICI, BOGDAN GEORGESCU, VERA ION, IOANA PAUN, DAVID SCHWARTZ, ANA COSTEA, PAUL DUNCA, ANDREI IONITA, MIHAELA MICHAILOV, ANDREI DINU, MARIA PITEA, VLADIMIR TURTURICA, STEFAN UNGUREANU, SINZIANA NICOLA, ANDREEA ESANU, FLORINA GLEZNEA, ANDREI SERBAN, SORIN POAMA, MARIA OBRETIN, ALEC SECAREANU, MONICA MARINESCU, GEORGE COSTEA, ANA PEPINE, KIKI GAVRUS, EDGAR NISTOR, LALA MISOSNIKY. te asteeeeept:):D
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created:25 septembrie 2007 09:39:00 ]
Joi, 27 septembrie, ora 18.00, in parcul VA URMA (la intersectia caii Rahova cu strada Sabinelor, langa Beraria Becker Brau, si aproape de E-uranus) te astept la noul spectacol tangaProject "CONSTRUIESTE-TI COMUNITATEA!" :):)<:-P .echipa: MIRUNA DINU, MARIA DRAGHICI, BOGDAN GEORGESCU, VERA ION, IOANA PAUN, DAVID SCHWARTZ, ANA COSTEA, PAUL DUNCA, ANDREI IONITA, MIHAELA MICHAILOV, ANDREI DINU, MARIA PITEA, VLADIMIR TURTURICA, STEFAN UNGUREANU, SINZIANA NICOLA, ANDREEA ESANU, FLORINA GLEZNEA, ANDREI SERBAN, SORIN POAMA, MARIA OBRETIN, ALEC SECAREANU, MONICA MARINESCU, GEORGE COSTEA, ANA PEPINE, KIKI GAVRUS, EDGAR NISTOR, LALA MISOSNIKY. te asteeeeept:):D
Lista_cu_invitatii_la_cina_timp_de_cinci_zile
[Location: david's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 19 iulie 2006 19:50:00 ]
Lista cu invitatii la cina de joi 20 iulie
Costin Hrubaru si…
…
Andrei Dumitrescu si…
Anca Dumitriu
Paul Ceteanu si…
City Cat ( e turc si nu i se cunoaste numele, nu s-a inteles…J)
Eugen Cojocaru
Natalie Shelaru
Alexandra Museteanu si…
Alexandru Chioveanu
Lista cu invitatii la cina de joi 21 iulie
1. Florentina Bratfanof si…
2. Cristian Stan
3. Ana Maria Raduta si…
4. Ciprian Baston
5. Ema Serban si…
6. Calin Adrian
7. Andreea Udrea si…
8. Roxana Catulescu
9. Bogdan Marin
10. Viviana Druga
Lista cu invitatii la cina de joi 22 iulie
Selma Purica si…
…
…
…
Dragos Burghelia si…
…
Maria Mora
Despina Badescu si…
Robert Ratiu
Lista cu invitatii la cina de joi 23 iulie
Alexandru Mihaescu si…
Claudio Coluua
Maria Dunca
Otilia Schwartz
Alexandra Stanica si…
…
Bogdan Grigore si…
…
Catalina George
Bianca Boitan
Lista cu invitatii la cina de joi 24 iulie
Liberiu Tudor Breazu si…
…
Valentin Matei si…
Alexandra Bisericosu
Alexe Poescu si…
Silviu Apostol si…
Elena Brotac
Tina Banica
Francois Beillard
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 19 iulie 2006 19:50:00 ]
Lista cu invitatii la cina de joi 20 iulie
Costin Hrubaru si…
…
Andrei Dumitrescu si…
Anca Dumitriu
Paul Ceteanu si…
City Cat ( e turc si nu i se cunoaste numele, nu s-a inteles…J)
Eugen Cojocaru
Natalie Shelaru
Alexandra Museteanu si…
Alexandru Chioveanu
Lista cu invitatii la cina de joi 21 iulie
1. Florentina Bratfanof si…
2. Cristian Stan
3. Ana Maria Raduta si…
4. Ciprian Baston
5. Ema Serban si…
6. Calin Adrian
7. Andreea Udrea si…
8. Roxana Catulescu
9. Bogdan Marin
10. Viviana Druga
Lista cu invitatii la cina de joi 22 iulie
Selma Purica si…
…
…
…
Dragos Burghelia si…
…
Maria Mora
Despina Badescu si…
Robert Ratiu
Lista cu invitatii la cina de joi 23 iulie
Alexandru Mihaescu si…
Claudio Coluua
Maria Dunca
Otilia Schwartz
Alexandra Stanica si…
…
Bogdan Grigore si…
…
Catalina George
Bianca Boitan
Lista cu invitatii la cina de joi 24 iulie
Liberiu Tudor Breazu si…
…
Valentin Matei si…
Alexandra Bisericosu
Alexe Poescu si…
Silviu Apostol si…
Elena Brotac
Tina Banica
Francois Beillard
CVARTETUL TAM
[Location: David's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 23 noiembrie 2006 10:43:00]
CVARTETUL TAM-TAM
prezinta:
CONCERTO GROSSO MA NON TROPO
Ioana Paun - maestoso
Miruna Dinu - allegretto
David Schwartz - larghetto
Paul Dunca - allegro agitato
Ardoarea seriala si programatic evolutiva intr-un sistem trezeste frustrari sexuale absconse, paroxistic, intr-un sunet inefabil care foreaza subconstientul. Explorarea viscerala a parametrilor sunetului edulcoreaza prin purificare sinestezica cronicizarea simtomatico-melodica.
Freud sustine ca melodicitatea conceptuala dezvaluie absolutul universului sonor: muzica sferelor, vibratiile electroide, eruptiile sonore; toate in plan teluric. Defensivele anoste ale evolutiei premerg insuficientei respiratorii derivate dintr-un mapamond nelimitat. Axa procesiva este o dogma exhaustiva care deriva intr-o melopee monocorda. Intensitatea morbida a actului artistic persista in pleurezia cosmica. Introspectia imaginativa evolueaza intr-un acord constant cu sintaxa tonalitatilor. Hemoragia surda a constiintei foreaza indestructibilul cordon ombilical al istoriei.
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 23 noiembrie 2006 10:43:00]
CVARTETUL TAM-TAM
prezinta:
CONCERTO GROSSO MA NON TROPO
Ioana Paun - maestoso
Miruna Dinu - allegretto
David Schwartz - larghetto
Paul Dunca - allegro agitato
Ardoarea seriala si programatic evolutiva intr-un sistem trezeste frustrari sexuale absconse, paroxistic, intr-un sunet inefabil care foreaza subconstientul. Explorarea viscerala a parametrilor sunetului edulcoreaza prin purificare sinestezica cronicizarea simtomatico-melodica.
Freud sustine ca melodicitatea conceptuala dezvaluie absolutul universului sonor: muzica sferelor, vibratiile electroide, eruptiile sonore; toate in plan teluric. Defensivele anoste ale evolutiei premerg insuficientei respiratorii derivate dintr-un mapamond nelimitat. Axa procesiva este o dogma exhaustiva care deriva intr-o melopee monocorda. Intensitatea morbida a actului artistic persista in pleurezia cosmica. Introspectia imaginativa evolueaza intr-un acord constant cu sintaxa tonalitatilor. Hemoragia surda a constiintei foreaza indestructibilul cordon ombilical al istoriei.
celemai bune sfaturi- sinopsis
[Location: David's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created: 30 august 2006 12:10:00]
O data pe saptamana, martea, cinci colaboratori ai unei reviste de life-style se intalnesc pentru a-si preda materialele. Astazi e din nou marti si iata-i pe cei cinci un pic mai diferiti ca saptamana trecuta : trei sunt destul de agitati, unul este plin de praf si al cincelea intarzie destul de mult. Ceva deosebit s-a intamplat in oras, alarmele ambulantelor fac sa vibreze geamurile redactiei . Celor cinci nu le vine usor sa vorbeasca despre asta, dar intr-un final sa hotarasc sa ajute cu puterile lor, victimile atentatului de la metrou. De la inutil la util si de-aici inapoi. O data ce te-ai asigurat ca esti in stare sa faci ceva, ca ai toata datele si ca nici nu e asa de greu, e ca si cum ai fi facut deja lucrul ala.
casele nationalizate
[Location: David's computer
Type: Microsoft Word 97-2003 Document
Created; 1 decembrie 2006 19:30:00]
CASELE NATIONALIZATE
Noua putere instalata dupa 1946 a decis sa confiste “in numele poporului” toate proprietatile clasei “chiaburilor exploatatori”. Daca in aceasta clasa au intrat initial proprietarii de fabrici si de mosii, in anii urmatori proprietatile imobiliare au devenit la randul lor dovezi incriminatoare. Printr-un decret dat in 1951 statul roman intra in posesia a mii de imobile in Bucuresti. Cat despre proprietarii, cei norocosi au fost lasati sa locuiasca mai departe in casele lor inghesuiti in una sau doua camere iar cei “suspecti” au ajuns la inchisoare.
Imobilele nationalizate au fost, bineinteles, trecute “in folosul poporului” ceea ce a insemnat ca vilele din zonele centrale au devenit locuinte ale demnitarilor iar casele care nu prezentau nici un interes pentru noii reprezentanti ai puterii au fost populate cu chiriasi proveniti din zonele periferice ale orasului sau de la tara (planurile de urbanizare si industrializare masiva a tarii implicau mutarea unui numar considerabil de muncitori necalificati cat mai aproape de santiere).
Cu timpul, unii dintre chiriasi au plecat sau au decedat iar locul lor a fost luat de familii care au fortat intrarea si au ramas in imobile fara forme legale (uneori insisi acesti locatari nu au nici un fel de acte).
Dupa 1990 din nou dreptatea se cerea facuta. Fostii proprietari au primit dreptul de a-si revendica proprietatile si, uneori mai usor, alteori cu un ocol la Strasbourg unii (aproximativ 10%) reusesc treptat sa reintre in vechile lor case. Pana ca fostii proprietari sa reintre in casele lor acestea au ramas ale nimanui: chiriasii, asteptand mereu sa fie evacuati, traiesc de 16 ani intr-un provizorat in care nici un fel de reparatii nu-si mai au rostul, statul nu se preocupa de proprietati care ii vor mai apartine pentru o prea scurta perioada de timp.
In prezent, Romania a ramas singurul stat din blocul fost comunist, care nu a retrocedat in totalitate imobilele si terenurile nationalizate.
Comunitatea din jurul acestei probleme e alcatuita din trei categorii de oameni:
* proprietarii: insisi cei care au fost evacuati,
reimproprietariti la o varsta inaintata sau mostenitorii
acestora.
* chiriasi: in marea lor majoritate oameni care nu-si permit
sa inchirieze sau sa cumpere o locuinta la pretul pietei
imobiliare si au ramas chiar si dupa 1990 chiriasi ai statului
in speranta ca vor putea cumpara locuintele respective. Unii
dintre acestia, totusi, au cumparat casele de la stat –
problema devine si mai complicata pentru ca statul nu avea
dreptul sa vanda proprietati aflate in litigiu.
* cea de-a treia categorie este cea a profesionistilor implicati:
avocati, judecatori, reprezentanti ai administratiei locale
Problema care ne-a interesat ca punct de pornire este efectul pe care neimplicarea si refuzul statului roman de a rezolva situatia caselor nationalizate il are asupra comunitatii: conflictul direct intre cele doua categorii de oameni defavorizati in egala masura – proprietarii si chiriasii.
Documentandu-ne, am descoperit ca, inafara aspectelor legale, conflictul dintre proprietari, chiriasi si stat ridica probleme umane:
* legatura emotionala cu un spatiu ca principal
argument al dreptului la proprietate; atat proprietarii
evacuati in anii '50 cat
si chiriasii, care au locuit intre 10 si 50 de ani in aceste case,
simt ca au asupra acestora un drept inatacabil – cel al
atasamentului.”M-am nascut aici” este un argument pe care
ambele parti il pot enunta deseori.
* nuantele absurde ale justitiei – unui fost proprietar i s-a
demonstrat ca terenul pe care il revendica nu exista; un altul a
trebuit sa demonstreze ca este el insusi (“greselile” facute de
functionarii statului comunist au facut uneori imposibila
clarificarea actelor)
* existenta unei clase largi de oameni carora “li se da si li se
ia” -
oameni insuficient educati pentru a putea beneficia de drepturile
lor, insuficient calificati pentru a-si asigura un trai decent,
oameni dezradacinati din mediul lor pentru a fi plantati in orase
unde nu se pot adapta – un caz elocvent este cel al doamnei S.C.,
care s-a mutat cu familia pe trotuarul din fata casei din care
fusese evacuata; doamna S.C. traieste de 30 de ani in Bucuresti
dar nu cunoaste orasul decat pe o raza de maxim 5km in jurul
locuintei sale. Nefiind capabila sa inteleaga sistemul in care
traieste doamna S.C. asteapta, pana la urma, o minune -
“Ceausescu mi-a dat casa, acum poate o sa-mi dea Dumnezeu”.
* viata in provizorat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
